Cercetătorii au decis - toţi cei care folosesc exagerat reţelele de socializare, au mari şanse să-şi părăsească partenerul de viaţă. Se cunoaşte că mediul virtual este o pepinieră pentru cei care practică comerţul cu carne vie, pentru distribuitori de droguri sau persoane cu probleme psihice până la persoanele căsătorite care caută doar aventuri. Alon Gratch, renumitul psiholog din New York, atrage atenţia asupra faptului că în relaţiile virtuale se schimbă doar locul şi personajele, căci noul înseamnă doar o altă variantă a vechiului. Personal, am făcut un studiu timp de trei luni de zile pentru a înţelege de ce sunt la modă relaţiile virtuale. Iniţial, toţi utilizatorii doresc să comunice, se simt singuri. Apoi, se propune o altfel de relaţie. Pentru că vor să se cunoască mai bine. Şi pentru ca fanteziile şi emoţiile declanşate între ei nu pot rămâne doar la nivel de salut. Urmează îndrăgostirea de idealul afişat. De aici, până la marea iubire, distanţa este mică. Este posibil să îşi găsească şi sufletul pereche, cum spun ei. De cele mai multe ori cei implicaţi mint şi sunt minţiţi. Mereu aceeaşi poveste. Bărbaţii sunt manageri, au bani, sunt singuri şi caută partenera ideală. Femeile sunt divorţate, văduve, singure de foarte mulţi ani. Aşteaptă prinţul salvator. Şi l-au găsit. Chiar pe reţelele de socializare. De cele mai multe, abia apoi începe drama. De ce? Pentru că în realitate prinţul nu este director, nu are bani, nu este singur. Pentru că în realitate femeia are familie sau are nevoi finaciare. Au fost învăţate că pot avea noroc şi ele. Nu doar Columbenele. Pentru că tiparele feminine promovate de către societatea de consum sunt femeile-fetiţe. Femeia cu minte şi fustă scurtă, cu picioare lungi. Pentru că lângă aceste femei-fetiţe, bărbatul poate străluci. Nu trebuie să depună prea mult efort. Cum decurg lucrurile mai departe ? Ea, cea care începe o relaţie virtuală, uită că trebuie să meargă la şedinţa copilului, începe să neglijeze partenerul de viaţă, este ocupată, stresată, vulnerabilă, are migrene. El, cel care a găsit pe reţelele de socializare femeia ce-l iubeşte, ce-l apreciază, este din ce în ce mai puţin prezent în familie. Puţin prezent fizic, emoţional mai mult absent. Fireşte, familia devine un câmp de luptă. Războiul sexelor. Care mai de care mai nemulţumit. În final se produce ruptura. Dacă mai există vreun strop de iubire între ei, prin terapie de cuplu, relaţia mai poate fi vindecată. Se poate ajunge şi la separare. Fiecare îşi caută fericirea. Cu tot ce derivă de aici. La prima vedere pare simplu. Ce nu iau în calcul cei implicaţi este că povestea se va repeta. Acolo este un scenariu de viaţă fără iubire, fără bucurie sau fără raţiune. Noul partener nu aduce cu el şi vindecarea. Motiv pentru care, după ceva vreme, actualul partener devine copie fidela al precedentului. Urmează regretele, comparaţiile, reproşurile. Şi spectacolul poate continua. Care este profilul căutătorului de relaţii pe site-urile de socializare? Persoanele cu stima de sine scăzută, cei care nu au curajul să comunice în cuplu nevoile lor. Parteneri ce nu-şi cunosc limbajul lor de iubire şi limbajul de iubire al partenerului. Sunt cei care preferă ceva nou, sunt cei care nu vor să se implice sau să se responsabilizeze. Copiii crescuţi de tutori, cei care au crescut în familii dezbinate, departe de părinţi, cei respinşi de părinţi, abandonaţi, aceştia sunt posibili candidaţi la căutarea fericirii virtuale. Luând în calcul că multitudinea de ore pierdute pe site-urile de socializare creează dependenţă, ca orice dependenţă, modifică comportamentul uman producând tulburări psihice. Folosite cu prudenţă, toate instrumentele virtuale ne aduc experienţe noi, informaţii utile. Viaţa reală presupune implicare, prezenţă, transformare, evoluţie. Presupune să fii sincer cu nevoile tale, să le comunici la timp. Ai dreptul să fii fericit în real, nu ascuns pe reţele de socializare.