Cum recunoastem simptomele depresiei si cum invingem depresia?
Inapoi Autor: Psiholog Gina Neamtu
Depresia este o afectiune psihica in crestere la nivel global. Conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS ), aproximativ 5% din populatia globului sufera de depresie intr-un an. In anul 2008, statisticile din Romania inregistrau trei milioane de romani (15% din populatia tarii ), afectati de depresie.
Tulburare depresiva majora este un factor care contribuie la mortalitate, sinuciderea fiind una dintre cauzele principale de deces (Departamentul de Sanatate si Servicii Umane, Abuz de Aubstante si Servicii de Sanatate Mintala, 1999 ) .
Depresia este o tulburare recidivanta, fiind important a se dezvolta strategii pentru prevenirea revenirii bolii prin tratament psihoterapeutic.
Care sunt simptomele depresiei? Depresia variază de la persoană la persoană, dar există unele simptome comune. Organizatia Mondiala a Sanatatii si Asociatia Americana de Psihologie indica necesitatea unui numar de simptome care sa se manifeste timp de cel putin doua saptamani consecutive. Cu cat sunt mai multe simptomele, cu cat sunt mai puternice si cu cat dureaza mai mult, cu atât mai probabil este că ai de a face cu depresia. Când aceste simptome sunt coplesitoare si te impiedica sa desfasori normal activitatile de zi cu zi, atunci este timpul să cauti ajutor.
Simptomele depresiei conform Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM-IV ), includ:
Sentimente de neajutorare si disperare. O perspectivă sumbra asupra vietii, "nimic nu va mai ajunge vreodată mai bine" si "nu există nimic ce puteti face pentru a îmbunătăti situatia dumneavoastră."
Pierderea interesului si placerii în activitătile de zi cu zi. Persoanele se simt mai putin interesate de hobbiuri "nu-mi pasa de nimic", nu mai simt nici o placere pentru activităti sociale gasind scuze pentru a nu mai practica activitatile placute, dorinta sexuala se reduce.
Modificari in greutate. Apetitul se reduce sau creste, la unii aparand si dorinta compulsiva a dulciurilor. Modificarile de apetit pot indica pierdere semnificativă în greutate sau crestere în greutate-o schimbare de mai mult de 5% din greutatea corporală într-o lună.
Perturbarile somnului. Persoanele prezinta de regula insomnie, avand dificultati in a readormi daca se trezesc noaptea, fie insomnie terminala, prin starea de veghe din primele ore ale diminetii, trezindu-se din somn mai din timp si neputand readormi. Unele persoane prezinta hipersomnie, cresterea duratei somnului diurn.
Furie sau iritabilitate. Apar modificari psihomotorii care includ lentoarea, agitatia sau chiar violenta. Poate sa apara lentoarea in vorbire, gandire sau in miscarile corpului, cresterea pauzelor inainte de a raspunde, cantitate scazuta a continutului vorbirii; incapacitatea de a sta linistit, mersul de colo pana colo, frantul mainilor. Nivelul de tolerantă este scăzut si "toată lumea ii calcă pe nervi". Multe persoane relateaza stari de iritabilitate crescuta, accese de furie, ii blameaza pe altii.
Pierdere de energie, stare de oboseala. Sunt frecvente senzatiile de oboseala si extenuare. In efectuarea sarcinilor se reduce eficienta. Chiar si sarcinile mici sunt obositoare sau necesita mai mult timp pentru a le finaliza.
Sentimente de inutilitate, vinovătie si lipsa de valoare. Pot aparea aprecieri negative asupra propriei valori care nu corespund realitatii. Pot interpreta distorsionat evenimente cotidiene. Foarte frecvent considera ca sufera si ca nu au reusit sa satisfaca responsabilitatile profesionale/interpersonale ca rezultat al depresiei.
Comportament nesăbuit. Au comportamente compulsive, cum ar fi abuzul de substante, jocuri de noroc, condusul riscant sau sport periculos.
Probleme de concentrare. Apar probleme de concentrare, de luare a deciziilor, probleme de memorie.
Disconfort si durere inexplicabilă. Apare dureri de cap, dureri de spate, dureri musculare si dureri de stomac care nu raspund tratamentului medicamentos.
Depresia si sinuciderea Depresia netratata este un factor major de risc pentru suicid, potrivit OMS, anual isi iau viata un milion de persoane, jumatate fiind afectate de depresie.
Simptome ale depresiei: disperarea profunda si lipsa de sperantă, pot determina sinuciderea, ca fiind singura modalitate de a scăpa de durere. Gândurile de moarte sau sinucidere sunt simptome grave de depresiei, astfel încât ar trebui ca cei din jur sa ia in serios discutia de sinucidere, deoarece reprezinta un strigăt de ajutor. Semne de avertizare ale suicidului includ: exprimarea sentimentelor puternice de inutilitate sau preocuparea neobisnuita de moarte, actionând imprudent, ca si cum ar avea o dorinta de moarte (excesul de viteză, trecerea pe culoare rosie a semaforului ), folosirea expresiilor de genul "Tuturor le-ar fi mai bine fără mine" sau "Vreau să mor", trecerea bruscă de la extrem de deprimat la calm si fericit.
Dacă credeti că un prieten, coleg sau membru de familie are în vedere sinuciderea si isi exprimă preocuparea fata de dumneavoastră, cautati ajutor profesionist imediat. Vorbind deschis despre gândurile si sentimentele de sinucidere poti salva o viata!
Tratamentul depresiei Exista mai multe tulburari de spectru depresiv: episod depresiv major, distimie, tulburare de adaptare cu elemente depresive.
Diagnosticul se bazeaza pe evaluare psihologica clinica, incluzand interviul clinic si aplicarea unor teste de cuantificare a intensitatii acuzelor pacientului.
Cauza depresiei ajută la stabilirea tratamentului.
Depresia poate fi abordata prin doua modalitati completandu-se reciproc: medicamentos si psihoterapeutic.
Studiile ("Rational Emotive Behavior Therapy, Cognitive Therapy and Medication in the Treatment of Major Depessive Disorder: A Randomized Clinical Trial, Posttreatment Outcomes, and Six-Month Follow-Up", de David, Szentagotai, Lupu si Cosman, 2008 ), arata ca interventia terapeutica cognitiv-comportamentala, rational-emotiva si terapia bazata pe medicamente sunt la fel de eficiente pentru pacientii care sufera de tulburarea depresiva majora.
Terapia este adaptata fiecarui individ. Prin forma de terapie cognitiv-comportamentala se abordeaza stilurile de gandire ale pacientului care cauzeaza si mentin depresia si comportamentele problematice (ex.: izolare ), invatandu-i pe acestia cum sa gandeasca mai realist.
In terapie, terapeutul si pacientul muncesc in echipa, punandu-se accentul pe colaborare si participarea activa a pacientului. In terapie, pacientul este invatat sa fie propriul sau terapeut cu accent pe prevenirea recaderilor. Cele mai multe cazuri de depresie fara alte probleme sunt tratate pe o durata de la 6 sedinte la 20 sedinte. Nu toti pacientii progreseaza la fel. Dupa incheierea terapiei, se planifica sedinte la 2-3 luni, timp de un an de zile. Persoanele cu depresie sunt invatate sa identifice, sa evalueze si sa raspunda gandurilor proprii disfunctionale, invatand tehnici pentru modificarea stilului de gandire, a starii afective si comportamentului.
Cercetarile arata eficienta terapiei cognitiv-comportamentale in depresie. 75% dintre pacientii care au participat la 20 de sedinte de terapie, relateaza o reducere a simptomelor depresiei.
Studiile au dovedit eficienta mai multor medicamente in tratarea depresiei (prozac, paxil, zoloft, elavil, nardil, lithiu, etc ) .
Cele mai multe studii ne indica o crestere a eficientei de pana la 85% prin combinarea psihoterapiei cu medicamentele.
Tulburare depresiva majora este un factor care contribuie la mortalitate, sinuciderea fiind una dintre cauzele principale de deces (Departamentul de Sanatate si Servicii Umane, Abuz de Aubstante si Servicii de Sanatate Mintala, 1999 ) .
Depresia este o tulburare recidivanta, fiind important a se dezvolta strategii pentru prevenirea revenirii bolii prin tratament psihoterapeutic.
Care sunt simptomele depresiei? Depresia variază de la persoană la persoană, dar există unele simptome comune. Organizatia Mondiala a Sanatatii si Asociatia Americana de Psihologie indica necesitatea unui numar de simptome care sa se manifeste timp de cel putin doua saptamani consecutive. Cu cat sunt mai multe simptomele, cu cat sunt mai puternice si cu cat dureaza mai mult, cu atât mai probabil este că ai de a face cu depresia. Când aceste simptome sunt coplesitoare si te impiedica sa desfasori normal activitatile de zi cu zi, atunci este timpul să cauti ajutor.
Simptomele depresiei conform Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM-IV ), includ:
Sentimente de neajutorare si disperare. O perspectivă sumbra asupra vietii, "nimic nu va mai ajunge vreodată mai bine" si "nu există nimic ce puteti face pentru a îmbunătăti situatia dumneavoastră."
Pierderea interesului si placerii în activitătile de zi cu zi. Persoanele se simt mai putin interesate de hobbiuri "nu-mi pasa de nimic", nu mai simt nici o placere pentru activităti sociale gasind scuze pentru a nu mai practica activitatile placute, dorinta sexuala se reduce.
Modificari in greutate. Apetitul se reduce sau creste, la unii aparand si dorinta compulsiva a dulciurilor. Modificarile de apetit pot indica pierdere semnificativă în greutate sau crestere în greutate-o schimbare de mai mult de 5% din greutatea corporală într-o lună.
Perturbarile somnului. Persoanele prezinta de regula insomnie, avand dificultati in a readormi daca se trezesc noaptea, fie insomnie terminala, prin starea de veghe din primele ore ale diminetii, trezindu-se din somn mai din timp si neputand readormi. Unele persoane prezinta hipersomnie, cresterea duratei somnului diurn.
Furie sau iritabilitate. Apar modificari psihomotorii care includ lentoarea, agitatia sau chiar violenta. Poate sa apara lentoarea in vorbire, gandire sau in miscarile corpului, cresterea pauzelor inainte de a raspunde, cantitate scazuta a continutului vorbirii; incapacitatea de a sta linistit, mersul de colo pana colo, frantul mainilor. Nivelul de tolerantă este scăzut si "toată lumea ii calcă pe nervi". Multe persoane relateaza stari de iritabilitate crescuta, accese de furie, ii blameaza pe altii.
Pierdere de energie, stare de oboseala. Sunt frecvente senzatiile de oboseala si extenuare. In efectuarea sarcinilor se reduce eficienta. Chiar si sarcinile mici sunt obositoare sau necesita mai mult timp pentru a le finaliza.
Sentimente de inutilitate, vinovătie si lipsa de valoare. Pot aparea aprecieri negative asupra propriei valori care nu corespund realitatii. Pot interpreta distorsionat evenimente cotidiene. Foarte frecvent considera ca sufera si ca nu au reusit sa satisfaca responsabilitatile profesionale/interpersonale ca rezultat al depresiei.
Comportament nesăbuit. Au comportamente compulsive, cum ar fi abuzul de substante, jocuri de noroc, condusul riscant sau sport periculos.
Probleme de concentrare. Apar probleme de concentrare, de luare a deciziilor, probleme de memorie.
Disconfort si durere inexplicabilă. Apare dureri de cap, dureri de spate, dureri musculare si dureri de stomac care nu raspund tratamentului medicamentos.
Depresia si sinuciderea Depresia netratata este un factor major de risc pentru suicid, potrivit OMS, anual isi iau viata un milion de persoane, jumatate fiind afectate de depresie.
Simptome ale depresiei: disperarea profunda si lipsa de sperantă, pot determina sinuciderea, ca fiind singura modalitate de a scăpa de durere. Gândurile de moarte sau sinucidere sunt simptome grave de depresiei, astfel încât ar trebui ca cei din jur sa ia in serios discutia de sinucidere, deoarece reprezinta un strigăt de ajutor. Semne de avertizare ale suicidului includ: exprimarea sentimentelor puternice de inutilitate sau preocuparea neobisnuita de moarte, actionând imprudent, ca si cum ar avea o dorinta de moarte (excesul de viteză, trecerea pe culoare rosie a semaforului ), folosirea expresiilor de genul "Tuturor le-ar fi mai bine fără mine" sau "Vreau să mor", trecerea bruscă de la extrem de deprimat la calm si fericit.
Dacă credeti că un prieten, coleg sau membru de familie are în vedere sinuciderea si isi exprimă preocuparea fata de dumneavoastră, cautati ajutor profesionist imediat. Vorbind deschis despre gândurile si sentimentele de sinucidere poti salva o viata!
Tratamentul depresiei Exista mai multe tulburari de spectru depresiv: episod depresiv major, distimie, tulburare de adaptare cu elemente depresive.
Diagnosticul se bazeaza pe evaluare psihologica clinica, incluzand interviul clinic si aplicarea unor teste de cuantificare a intensitatii acuzelor pacientului.
Cauza depresiei ajută la stabilirea tratamentului.
Depresia poate fi abordata prin doua modalitati completandu-se reciproc: medicamentos si psihoterapeutic.
Studiile ("Rational Emotive Behavior Therapy, Cognitive Therapy and Medication in the Treatment of Major Depessive Disorder: A Randomized Clinical Trial, Posttreatment Outcomes, and Six-Month Follow-Up", de David, Szentagotai, Lupu si Cosman, 2008 ), arata ca interventia terapeutica cognitiv-comportamentala, rational-emotiva si terapia bazata pe medicamente sunt la fel de eficiente pentru pacientii care sufera de tulburarea depresiva majora.
Terapia este adaptata fiecarui individ. Prin forma de terapie cognitiv-comportamentala se abordeaza stilurile de gandire ale pacientului care cauzeaza si mentin depresia si comportamentele problematice (ex.: izolare ), invatandu-i pe acestia cum sa gandeasca mai realist.
In terapie, terapeutul si pacientul muncesc in echipa, punandu-se accentul pe colaborare si participarea activa a pacientului. In terapie, pacientul este invatat sa fie propriul sau terapeut cu accent pe prevenirea recaderilor. Cele mai multe cazuri de depresie fara alte probleme sunt tratate pe o durata de la 6 sedinte la 20 sedinte. Nu toti pacientii progreseaza la fel. Dupa incheierea terapiei, se planifica sedinte la 2-3 luni, timp de un an de zile. Persoanele cu depresie sunt invatate sa identifice, sa evalueze si sa raspunda gandurilor proprii disfunctionale, invatand tehnici pentru modificarea stilului de gandire, a starii afective si comportamentului.
Cercetarile arata eficienta terapiei cognitiv-comportamentale in depresie. 75% dintre pacientii care au participat la 20 de sedinte de terapie, relateaza o reducere a simptomelor depresiei.
Studiile au dovedit eficienta mai multor medicamente in tratarea depresiei (prozac, paxil, zoloft, elavil, nardil, lithiu, etc ) .
Cele mai multe studii ne indica o crestere a eficientei de pana la 85% prin combinarea psihoterapiei cu medicamentele.
Psiho Rational, Cabinet de psihologie
Schimbă-ţi gândurile şi vei schimba lumea ta!
Recomandă acest cabinet
