Ce este?
Dacă în cadrul relaţiei vă confruntaţi frecvent cu certuri interminabile pe aceleaşi teme, dacă vă adresaţi cuvinte lipsite de respect, dacă vreunul din voi ameninţă că părăseşte relaţia, dacă au apărut relaţii extramaritale şi vă doriţi să salvaţi relaţia, etc., atunci terapia de cuplu vă poate fi de folos.
Terapia de cuplu reprezintă o soluţie pentru acele cupluri în care partenerii se simt din ce în ce mai distanţi, incapabili de a se face auziţi şi înţeleşi de partenerii lor. Este, de asemenea, extrem de folositoare pentru acele cupluri care sunt pe cale să treacă printr-o tranziţie majoră în viaţa lor, precum să se mute împreună, să se căsătorească, să aibă un copil, să adopte un copil, să se pensioneze, etc., deoarece acestea sunt momentele în care există riscul să apară probleme de comunicare şi de înţelegere.
Din păcate, cercetările arată că, în medie, cuplurile aşteaptă aproximativ 6 ani din momentul în care au apărut primele probleme până să ceară ajutor. Mai mult, statisticile arată că în România, 20% dintre noile căsătorii sfârşesc prin divort.
Terapia de cuplu pe baza modelului "Casa relaţiei sănătoase", a fost dezvoltată de către dr. John Gottman, în urma a 35 de ani de cercetări.
Prin intervenţii bazate pe cercetări şi exerciţii, acest tip de terapie ajută cuplurile să depăşească barierele care le împiedică să obţină o mai bună înţelegere, conectare şi intimitate în relaţie. Terapia de cuplu bazată pe modelul Gottman este o terapie validată ştiinţific, structurată şi orientată spre obiective. Se pliază pe nevoile clienţilor. Nu numai teoria, dar şi strategiile de intervenţie se bazează pe studii de specialitate, pe cercetări realizate cu ajutorul a 3000 de cupluri. Aceste cercetări au evidenţiat aspectele funcţionale, care ajută la realizarea unei relaţii sănătoase. Terapia de cuplu bazată pe modelul Gottman a fost dezvoltată pe baza cercetărilor pentru a ajuta cuplurile să:
• Îmbunătăţească respectul, afecţiunea şi apropierea
• Gestioneze mai bine conflictele atunci când se simt blocaţi.
• Dezvolte o mai mare înţelegere între parteneri.
• Păstreze respectul în discuţiile conflictuale.
• Îşi îmbunătăţească viaţa sexuală.
• Ajungă la un sentiment de împlinire în relaţie, prevenind astfel riscul relaţiilor extramaritale.
Cercetările au arătat că pentru ca o relaţie să dureze, partenerii trebuie să devină mai buni prieteni, să înveţe să gestioneze conflictele şi să găsească modalităţi de a se susţine unul pe celălalt.
Ce presupune?
Terapia de cuplu presupune o primă întâlnire comună de evaluare. Această şedinţă are o durată de 90 de minute. După această primă şedinţă urmează două şedinţe individuale, câte una cu fiecare dintre parteneri, iar pe urmă o altă şedinţă comună. Între timp clienţii primesc o baterie de teste şi chestionare pentru evaluarea relaţiei de cuplu şi a unor aspecte ce ţin de personalitate.
În şedinţa a patra, a doua şedinţă comună, terapeutul oferă un feedback complet cu privire la cele aflate în urma evaluării, dar şi un plan de tratament. Acest plan de intervenţie se stabileşte împreună cu partenerii, deoarece terapia de cuplu Gottman, este o formă de terapie în care clinţii au un rol activ.
Frecvenţa şedinţelor de terapie de cuplu este un alt aspect important şi care depinde de mai mulţi factori, precum motivaţia partenerilor pentru schimbare (unii îşi doresc să obţină schimbări cât mai repede şi sunt dispuşi să îşi modifice programul în consecinţă ), de situaţia financiară (şedinţele de terapie de cuplu costă mai mult ), de locul de muncă şi de programul de lucru al partenerilor, de disponibilitatea unor persoane de a sta cu copiii, cât timp părinţii sunt la terapie, etc. De obicei, frecvenţa şedinţelor este de o şedinţă pe săptămânâ, pentru ca partenerii să aibă timp să pună în practică cele învăţate în cadrul terapiei.
De urmărit in timpul şedinţelor! Avertismente!
În cadrul şedinţelor de terapie de cuplu, în procesul terapeutic pot apărea o serie de erori. Ar fi de dorit ca atât terapeutul, cât şi clienţii să conştientizaţi aceste erori şi să le discute în cadrul şedinţelor.
Printre cele mai frecvente erori, se numără:
- Terapeutul ia partea unuia dintre parteneri.
- Terapeutul permite desfăşurarea conflictelor încinse, fără a interveni, lăsând ca lucrurile să degenereze, ca partenerii să se acuze, să se criticie unul pe altul.
- Terapeutul oferă informaţii de bun simţ despre comunicare, dar nimic altceva.
- Terapeutul nu oferă sarcini pentru acasă adecvate fiecărui partener.
- Terapeutul îi sfătuieşte pe parteneri să se despartă.