Gelozia, rivalitatea si mai tarziu competitia intre frati apare in cele mai multe familii care au 2, 3 sau mai multi copii. Rolul parintilor este de a manageria aceste manifestari, de a nu favoriza pe niciunul dintre copii pe criterii de genul „tu esti mai mare trebuie sa cedezi”. Este important sa ii explicam copilului de ce este nevoie sa petrecem mai mult cu bebelusul, sa ii spunem ca si lui i-am acordat aceeasi atentie cand era mic, ca amandoi sunt daruri la fel de pretioase pentru familie.
Cand ai aflat ca esti insarcinata si mai ai unul sau mai multi pusti si pustoaice acasa este bine sa te gandesti la o strategie sa spunem de „abordare a problemei”, de introducere a noului venit. Odata cu aparitia noului membru al familiei se vor produce schimbari atat in relatia dintre parteneri, cat si viata copilului. In primul rand este vorba despre gelozia care se contureaza deja in sufletul copilului fata de noul venit inca din momentul in care va afla ca urmeaza sa aiba un frate/o sora.
O activitate placuta care ar putea sa iti faca placere atat tie cat si copilului ar fi sa va uitati impreuna la fotografiile facute in perioada in care erai insarcinata cu el, in care era bebelus, sa ii povestesti despre acele perioade. Raspunde-i copilului la toate intrebarile pe care ti le pune, ele reflecta temerile si curiozitatile lui, nevoia de a afla mai multe informatii, de a se linistii ca „pozitia lui” este in siguranta. Lasati-l sa va atinga burta, sa isi apropie urechea si sa „il asculte” pe bebelus si lasati-l sa ii vorbeasca, sa ii cante daca simte acest lucru.
Daca este vorba de un copil mai mare incurajati-l sa se implice in aranjarea camerei bebelusului, in alegerea patutului, a hainutelor, a jucariilor, este important sa vada ca tineti cont de parerea lui, sa se simta valorizat, sa simta ca i se acorda atentie, ca este implicat.
Din momentul venirii cu bebelusul acasa, este important sa stim ce comportament poate aparea la copilul mai mare, pentru ca un copil gelos poate incerca:
• sa va solicite ajutorul mai des pentru a-i acorda mai mult timp si atentie
• sa intre in necazuri intentionat pentru a va capta atentia
• sa nu faca ceea ce ii cereti, desi initial nu spune ”nu”, dar non-actiunea este o forma de protest, de atitudine pasiv-agresiva a copilului
• sa se comporte ca un copil mic incepand sa isi suga degetul, sa faca pe el (enurezis nocturn sau diurn ), poate cere la un moment data sa bea apa sau alte lichide din sticla (ca simbol al biberonului ) . Cu acest comportament regresiv la stadiul de copil neajutorat, de bebelus, copilul incearca sa atraga atentia asurpa lui, sa primeasca mai multa afectiune, sa se petreaca mai mult timp cu el
• sa loveasca nou-nascutul
• sa nu mai vorbeasca
• sa nu mai relationeze cu parintii
Copilul se poate supara pe parinti si chiar poate incepe sa se teama de ei, sa nu se mai simta in siguranta in familie gandindu-se ca va fi inlocuit cu noul-nascut.
Uneori copiii au tendinta si sa considere o pedeapsa faptul ca parintii, in special mama, incearca sa il implice si sa il responsabilizeze in legatura cu anumite activitati fata de nou-nascut, de aceea este foarte important ca in implicarea copilului in ingrijirea bebelusului sa tinem cont si de dorintele lui, de comportamentul non-verbal, uneori copilul nespunand direct ce il deranjeaza.
De exemplu, am intalnit o fetita de 7 ani si jumatate care era putin suparata ca va avea o surioara, deoarece ea era „printesa familiei”, iar daca mama (care incerca sa o implice si sa o responabilizeze ca pe o sora mai mare in ingrijirea bebelusului ) o va pune sa schimbe bebelusul „ce fel de printesa mai sunt eu daca voi schimba scutece?” Asa ca, dupa cum vedeti, iar o parte dintre voi chiar stiti din experienta, sa faci un copil sa acepte si sa dezvolte o relatie armonioasa cu bebelusul nou venit in familie, este o adevarata arta si implica multa creativitate din partea parintilor.
De asemenea, copilul poate considera ca el nu a fost suficient de bun si din acest motiv parintii i-au mai adus o surioara sau un fratior. Si in acest caz comunicarea, manifestarea afectiunii fata de el de catre parinti, petrecerea timpului cu copilul, ascultarea nevoilor si valorizarea lui sunt elemente importante in crearea unei stari de siguranta si confort pentru copil.
In loc de concluzii
Cea care ne ajuta si in aceasta situatie in a crea o atmosfera de liniste, echilibru si siguranta in cadrul familiei este si de aceasta data comunicarea, rabdarea, ascultarea nevoilor, acordarea de timp si atentie primului nascut.

Sa aveti inspiratie!

Resurse : “Jealousy and sibling rivalry” brochure