Sexologii Barry și Emily McCarthy de la Universitatea Americană din Washington D.C. au dorit să afle cât de important este sexul satisfăcător în susținerea unei relații de dragoste, și pentru a afla răspunsul au făcut o cercetare. Ei au descoperit că, soții satisfăcuți atribuie doar 15-20% din fericirea lor unei vieți sexuale plăcute, în timp ce partenerii nefericiții pun 50-70% din suferința lor pe seama problemelor sexuale.

Nu v-ați fi așteptat, așa este?

Concluzia studiului - partenerii satisfăcuți văd sexul ca fiind doar una dintre multele surse de plăcere și intimitate, în timp ce partenerii deznădăjduiți se concentrează pe sex și îl văd adesea sursa principală a problemei.

„Dacă am face și noi sex mai des și am varia pozițiile, am avea o relație mai fericită!" Oare așa să fie?

Trăim într-o societate deschisă la discuțiile despre sexualitate, o societate care ne pune la îndemână materiale pentru mecanica sexului, găsim peste tot indicații despre poziții, tehnici și jucării care ne intensifică satisfacția fizică imediată și ar trebui să ne intensifice sau cel puțin să ne mențină relația de iubire la același grad de satisfacție. Dar se pare că nu reușesc să o facă, din moment ce partenerii unui cuplu sunt în continuă căutare de senzații tari.

Ceea ce se omite a ni se dezvălui este că sexualitatea merge mână în mână cu legăturile sigure, ele se declanșează și se accentuează reciproc, cu alte cuvinte, atâta timp cât nu te simți conectat emoțional cu partenerul tău, cu cât gradul de intimitate este din ce în ce mai scăzut, cu atât va scădea și satisfacția sexuală în cuplu, pentru că, cum ai putea să stai dezbrăcat la propriu și la figurat în fața partenerului, lăsându-ți corpul îmbrățișat de o persoană care nu îți oferă siguranță… Cum ți-ai putea lăsa libertatea de a arăta ce simți în fața unei persoane care nu îți oferă încredere și protecție? Cum ai putea să te aștepți ca cineva care tocmai te-a rănit să îți producă plăcere?

Nu prea poți… dar tot încerci, încerci să închei un conflict în pat; încerci să ajungi din nou la partenerul tău așa cum o făceai odată apelând la sex; încerci să iei de la partenerul tău protecția pe care ți-o oferea cândva și inițiezi o partidă de sex, doar acolo mai primești mângâieri; încerci să-i transmiți că încă ești disponibil pentru el, că este o persoană valoroasă, și cu toate acestea, ceva nu funcționează. Pentru că atunci când o relație începe să se clatine, primul lucru afectat este sexului.

Sue Johnson afirmă că avem scopuri diferite în pat, în funcție de cât de confortabil ne simțim în privința apropierii și cât de siguri ne simțim când avem nevoie de persoana iubită. Ea a clasificat sexul în trei tipuri: sexul izolat, sexul de consolare și sexul în sincronie.

Sexul izolat

Sexul izolat are ca scop să reducă tensiunea sexuală, să ajungi la orgasm și să te simți bine în ceea ce privește capacitățile sexuale. Atunci când începi să te simți nesigur lângă partenerul tău, când îți este greu sau imposibil să te deschizi în fața lui, preferi să te concentrezi pe senzație și performanță, iar legătura cu partenerul devine secundară. Sexul izolat devine toxic într-o relație de dragoste, partenerul se simte folosit și depersonalizat, nu prețuit ca persoană, așa cum ar fi indicat să te simți într-o relație. Dacă ai învățat că a arăta emoțiile este o dovadă de slăbiciune, atunci le poți bloca și sta deoparte de vulnerabilitate apelând la sexul izolat. Cu cât ți-ai anesteziat sentimentele, cu atât sexul devine mai mecanic. Atenție, detașarea emoțională va deveni din ce în ce mai mare și din partea celuilalt partener.

Sexul de consolare

Sexul de consolare apare când căutăm reasigurarea că suntem iubiți și doriți. Scopul este să amortizăm frica pierderii cu persoana de atașament, există mai multă implicare emoțională decât în sexul izolat, dar emoția principală care regizează dorința sexuală este anxietatea. Sexul de consolare apare atunci când partenerilor li se pare mai ușor să obțină o îmbrățișare, o reasigurare că sunt iubiți și valoroși și mângâieri cu scopul de-ai liniști și consola, decât dacă ar comunica unii cu ceilalți despre sentimentele și nevoile lor. Pare a fi mult mai dificil să-i comunici partenerului că în ultima perioadă i-ai simțit lipsa, că l-ai simțit mai distant emoțional și asta a reactivat în tine anumite răni, precum frica că vei fi părăsit sau că nu te crezi suficient de bun pentru el, decât să inițiezi o partidă de sex pentru a vedea cât de implicat este celălalt sau a-i oferi plăceri pentru care nu te va abandona vreodată.

Avem o nevoie vitală de atingere, din cele mai timpurii momente până la sfârșitul zilelor, dacă în perioada de formare nu am fost învățați cum să cerem, primim sau să oferim atingeri, atunci o vom oferi și cere prin singura metodă acceptată, prin sex.

Atenție, dacă nevoia de reasigurare că ești iubit și acceptat de către partenerul tău se va obține doar prin sex, există riscul ca partenerul să creadă că tot ce vrei de la el este un orgasm.

Sexul în sincronie

Sexul în sincronie poate fi trăit atunci când se împletesc laolaltă deschiderea și receptivitatea emoțională, atingerea tandră și excitarea erotică. Sexul în sincronie împlinește, satisface și creează o legătură.

Partenerii care au o conexiune emoțională sigură se pot bucura și de o intimitate fizică la fel ca la începutul relației sau chiar mai creativă. Siguranța emoțională modelează sincronia fizică, iar sincronia fizică modelează siguranța emoțională. Partenerii care au o legătură emoțională sigură își pot dezvălui vulnerabilitățile și dorințele sexuale fără teama că vor fi respinși, se pot liniști și consola unul pe celălalt și se pot alia pentru a depăși problemele inevitabile care fac parte din viața de zi cu zi a fiecăruia.

Erotismul este joaca și abilitatea de a te „relaxa" și a te lăsa pradă senzației, ca să le putem accesa avem nevoie de siguranță emoțională.

Viață în sincronie vă doresc!