Sănătatea psihică și emoțională și starea de bine psihologic sunt deziderate din ce în ce mai importante în întreaga lume și se află de mulți ani în epicentrul discuțiilor privind viitorul muncii. Pandemia Covid-19 a intensificat această atenție. Ca urmare, evaluarea stresului și nivelului de epuizare au început să domine rapoartele privind calitatea locului de muncă. 

 

Rețeaua de Clinici Hope, lider în domeniul clinicilor private specializate în sănătatea psihică și emoțională, a prezentat joi, 16 mai 2024, la Clinica Hope din Timișoara (Str. Independenței, nr 11A ), rezultatele preliminare ale studiului național privind riscurile psihosociale la locul de muncă în România. 

 

În acest context, anul trecut a început validarea chestionarului COPSOQ pe populația activă din sectorul privat românesc. Chestionarul COPSOQ, în varianta LONG cu 183 de întrebări, este unicul care permite evidențierea aspectelor legate de stres și burnout și corelarea lor cu factorii de risc psihosociali. Până astăzi, COPSOQ este disponibil în peste 25 de limbi. COPSOQ apare în sute de referințe în indexat reviste științifice internaționale. COPSOQ este citat ca referință în documente ale organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Internațională a Muncii și este recunoscut ca exemplu de bună practică de către Agenția UE pentru Securitate și Sănătate în Muncă. 

 

La conferința de presă au participat atât distinși ziariști, cât și membri ai mediului de afaceri. Lor li s-au alăturat și medici din Timișoara, interesați să afle metode inovative de intervenție, atât în companii, cât și pentru fiecare pacient în parte.

 

Concluzia a fost că angajații tineri din România au niveluri de stres, oboseală, depresie și burnout peste medie. Mai mult, ritmul alert, distribuția inegală a cerințelor și cerințele cognitive sunt factori de stres suplimentari pentru toți angajații din mediul privat românesc. 

 

MOTIVATIA STUDIULUI NATIONAL 

Practicienii din domeniul sănătății și factorii de decizie din sistemele medicale și de asigurări au nevoie de cunoștințe despre factorii de risc psihologic în cadrul companiilor. Stabilirea, implementarea și evaluarea acțiunilor preventive la nivelul locului de muncă, precum și politicile preventive, în general, necesită colectarea, înregistrarea, analizarea și diseminarea sistematică a informațiilor cheie privind expunerea lucrătorilor la factorii psihosociali. Aceasta este o provocare majoră din cauza diversității muncii din zilele noastre și a cerințelor științifice și tehnice pentru a genera informații utile. Înainte de acest studiu, pentru a utiliza acest chestionar în limba română, rezultatele fiecărei companii erau comparate cu datele testului Dr. Ștefan Liță EFECTUAT PE JANDARMII DIN ROMÂNIA (ŞTEFAN LIŢĂ, ANDREA SECU, O evaluare națională a riscurilor psihosociale din activitatea jandarmilor ) și a celor oficiale de acreditare a testului COPSOQ, POPULAȚIE DANEZĂ (Burr H, 2019, Danemarca ). 

 

Rezultatele au fost prezentate de doamna Dr. Gabriella Bondoc, fondator al Rețelei de Clinici Hope:,

,Ne-am dorit foarte mult realizarea acestui studiu. Validarea COPSOQ pe populația mediului privat era esențială. Permite astfel companiilor din România să aibă un instrument validat științific pentru evaluarea stării de bine psihologic și a factorilor de risc care țin de locul de muncă. El ghidează și zonele de intervenție necesare pentru îmbunătățirea performanței mintale și reducerea riscurilor emoționale. Astfel se menține sau chiar crește productivitatea!", a declarat medicul psihiatru la Conferința de presă. 

 

Alături de ea, a vorbit doamna Marilena Velciov, Community Manager Haufe Group Romania, care a prezentat, atât din punct de vedere personal, cât și la nivel de organizație, importanța recunoașterii și intervenției prompte în sindromul de burnout.

 

 REZULTATELE STUDULUI LA NIVEL NATIONAL 

 

Studiul a avut un eșantion format din 601 respondenți, din 13 companii (cu fondatori români sau companii internaționale cu sucursale în România ). Analiza a dovedit o asemănare evidentă cu scorurile celorlalte țări care au completat chestionarul. Acest lucru dovedește validarea acestui test pe populația din mediul privat din România și în varianta LONG. 

 

Studiul la nivel national a urmarit sa evalueze urmatoarele dimensiuni: 

 

Cerințe profesionale  

Organizarea conținutului și sarcinilor de muncă Relații interpersonale și calitatea conducerii Interfața muncă familie Valori organizaționale Sănătate și stare de bine (inclusiv nivelul de stres, burnout și depresie ) 

 

Distribuția pe sexe și vârste:  

69% femei, 31% bărbați 8,3 % sub 25 ani, 30 % între 26-35 de ani, 51% între 36-50 de ani, 10,7% peste 50 de ani. 

 

DATE PRELIMINARE 

1. 17 % din respondenți au avut dificultăți semnificative la adormire tot timpul sau marea majoritate a timpulu. 21% au pe o durată majoritară de timp un somn neodihnitor. La angajații sub 25 de ani, procentul cu tulburări de somn foarte semnificative ca durată ajunge la 26 %. 2. Epuizarea psihică și fizică apare majoritar ca durată la 18 respectiv 19 %. Procentele ajung însă la 32-33% la cei sub 25 de ani, indiferent de sex. 3. Sindromul depresiv are o mediană de 23. Un procent de aproximativ 10 % au simptome depresive în majoritatea timpului sau tot timpul. (tristețe 14%, lipsa încredere 9%, lipsa interes 9 %, vinovăție 5 % ). Deși la nivelul populației studiate, procentul este în media internațională a depresiei la adulții angajați, (10,45 %-Wulsin, 2014 ), procentele cresc îngrijorător pentru angajații tineri (tristețe 23%, încredere 22%, lipsă interes 17% și vinovăție 15% ). 4. Burnout-ul însă are în populația studiată un scor de 39, semnificativ mai ridicat decât cel de depresie. La fel scorul de stres este de 34, un scor mediu care ridică semne de îngrijorare. 5. Dimensiunea cerințelor cantitative, scorul median al inegalităților in distribuția de sarcini cu acumulare frecventă este de 52, mult peste media categoriei (37 ). Ea reflecta un stil de management al taskurilor care produce stres și dezechilibru semnificativ angajatului. Scorul cerințelor cantitative este moderat și similar cu cel al altor studii similare. 6. Dimensiunea vitezei de lucru pare să aibă un scor peste medie (55,2 ). Această dimensiune evaluează necesitatea ca angajații să lucreze în viteză, în majoritatea zilei și pe perioade lungi. Un astfel de scor poate duce la creșterea stresului si tensiunii fizice și psihice resimțite. 7. Un alt scor semnificativ crescut (în sens negativ ) este cel al cerințelor cognitive (taskuri multe în același timp, care trebuie ținute în minte simultan, cu necesitatea de idei noi și decizii dificile ). Un scor de 62,8 reflectă riscuri crescute în această categorie, chiar dacă sunt mai mici decât cele ale unui grup militarizat (jandarmeria are 71 ). 8. Deși nesiguranța față de locul de muncă este în general una scăzută (29,4 ), se remarcă aspecte extrem de variate față de îngrijorarea privind potențiala scădere a veniturilor prin tăieri sau plată diferențiată. Dacă cei îngrijorați semnificativ sunt 36% în medie, cei tineri (sub 25 de ani ) ajung să aibă acest stres într-un procent semnificativ mai mare, de 49%, iar cei între 26-35 de 41%. 9. Conflictul viață de familie - muncă este în limite europene și internaționale, cu modificări semnificative la nivelul energiei resimțite ca fiind în defavoarea familiei de către cei tineri. Un procent de 37% din cei sub 25 de ani față de o medie de 23% din respondenți au afirmat că munca le afectează negativ nivelul de energie în defavoarea vieții private. 10. Nivelul de încredere în colegi (scor 58 ) și cel de încredere în conducere (52 ) sunt semnificativ mai scăzute față de literatura internațională (64, respectiv 62 și mult sub scorurile daneze (67-68 ) și cele din jandarmerie (77, 75 ). Ea reflectă posibilitatea ca nivelul de încredere să fie influențat de anumite aspecte de credințe culturale și sociologice care diferențiază populația românească de alte popoare europene, posibil derivate din experiența negativă a neîncrederii din epoca comunistă și din lipsa actuală de asumare a responsabilității. 11. Exista expunere semnificativă la bârfe și calomnii (frecvența 6%, ocazională 23% ), tachinări neplăcute (23% ), cazuri de hârțuire, emoțională sau sexuală (4% ), chiar violență (8 cazuri ). 

 

În urma studiului, reiese că testul COPSOQ poate fi utilizat cu încredere pe populația românească din mediul privat. Mai mult, datele obținute vor fi adăugate într-un articol amplu și înaintate spre publicare în revistele de specialitate. Studiul dezvăluie și faptul că există procente semnificative de burnout și stres. În plus, se remarcă aspecte repetitiv problematice legate de viteza și ritmul inconstant al cerințelor la locul de muncă, de lipsa de încredere și frica de potențiale diminuări ale veniturilor. 

 

Există un impact semnificativ mai negativ, la aproape toate aspectele menționate, ale populației tinere, sub 25 de ani. De aceea, ar fi recomandat ca angajații să primească sprijin și susținere emoțională din partea companiilor. 

 

DESPRE RETEAUA DE CLINICI HOPE 

 

REȚEAUA DE CLINICI HOPE are în acest moment 7 clinici, în București, Cluj, Iași și acum și în noul sediu din Timișoara, fiind cel mai mare lanț de clinici destinate recuperării sănătății emoționale pentru întreaga familie, cu o echipă de peste 160 de profesioniști. 

 

Prin cele 6 programe unice în țară, disponibile în România, Rețeaua de Clinici Hope oferă intervenții construite pe baza ghidurilor internaționale, cu eficiență dovedită științific. Toate clinicile au contract cu Casa de asigurări locală, pentru ca aceste intervenții să fie și accesibile prin decontare. 

 

Află despre programele noastre accesând www.clinica-hope.ro. PROGRAMĂRI (număr unic pe țară ) - 0800 950 630 

 

Rețeaua de Clinici Hope are și un program de prevenire și menținere a stării de bine emoționale și performanță mintală destinat companiilor. Acesta este construit pe baza recomandărilor internaționale. 

 

Puteți afla mai multe pe www.clinica-hope.ro/keep-the balance.