Psihologul René Spitz a devenit celebru explorând copiii lipsiţi de mângâieri din orfelinate. Ei manifestau o drastică scădere a imunităţii şi contractau uşor boli mortale

Intr-un cunoscut experiment au fost observaţi bebeluşi crescuţi la case de copii.

Acestia erau bine hrăniţi, curaţi şi aveau căldură. Totuşi, ei erau mult mai expuşi problemelor fizice şi emoţionale decât copiii crescuţi de mamele lor sau alţi îngrijitori direcţi. Cercetătorii au tras concluzia că ceea ce le lipsea copiilor de la orfelinat era stimularea.

Nu aveau nimic la ce să se uite toată ziua, în afara pereţilor albi ai camerelor lor. În plus, aveau prea puţin contact fizic cu cei ce îi îngrijeau.

Le lipseau atingerile, mângâierile, alintările pe care bebeluşii le primesc în mod normal de la cei ce îi îngrijesc

Termenul de stroke este unul din conceptele de bază al Analizei Tranzacţionale, o noţiune fundamentală, imposibil de tradus în limba română printr-un singur cuvânt sau o expresie. Definiţia dată de Eric Berne, fondatorul analizei tranzacţionale, este „orice act care implică recunoaşterea celuilalt” (Berne, 1964 ) .

Stroke-urile pot fi:

verbale şi nonverbale; pozitive şi negative; condiţionate şi necondiţionate.

Aceste tipuri se pot combina:

Stroke verbal, pozitiv, necondiţionat: „Te iubesc!”; Stroke verbal, negativ, necondiţionat: „Te urăsc!”; Stroke nonverbal, pozitiv, necondiţionat: un salut făcut cu mâna; Stroke nonverbal, negativ, necondiţionat: pumnul ridicat ameninţător; Stroke verbal, pozitiv, condiţionat: „Ai făcut o treabă bună!”; Stroke verbal, negativ, condiţionat: „Nu faci nimic bun niciodată!”; Stroke nonverbal, pozitiv, condiţionat: o imbrăţişare dată cuiva cine te-a ajutat; Stroke nonverbal, negativ, condiţionat: o palmă primită după ce ai spus ceva unei persoane.

Cercetările au arătat că, între a primi stroke pozitiv, a nu primi nici un stroke şi a primi stroke negativ, cel mai rău lucru care i se poate întâmpla unui om este lipsa de stroke-uri, ceea ce concordă cu binecunoscuta vorbă: „Iubeşte-mă, urăşte-mă, dar nu mă uita!”. Eric Berne afirmă că oamenii au o foame de stroke-uri, o foame similară cu cea de hrană, care dacă nu este satisfacută poate duce la tulburări, patologie sau chiar deces.