CRITICA

          Multi oameni sustin ca ei ‘‘critica constructiv‘‘, cand in realitate, folosindu-se de aceasta apreciere, nu fac altceva decat sa isi mascheze neputinta gestionarii furiilor, frustrarilor. Cea mai distructiva este critica adusa copiilor, deoarece noi ca parinti suntem modele puternice pentru ei, suntem sursa lor de energie si inspiratie. Criticandu-i permanent, uitand cu desavarsire sa ii si valorizam atunci cand este cazul, nu facem altceva decat le transmitem mesajele ca:

- nu am incredere in tine;

- esti la fel de rau sau incompetent ca si......;

- afara sunt vesnic pericole carora tu trebuie sa le faci fata, implementandu-le de fapt in subconstient toate fricile noastre.

          Efectul imediat al criticii - scadearea incredererii in sine - copil va deveni din ce in ce mai stangaci, mai timit, sau mai agresiv cu ceilalti in functie de temperamentul fiecaruia, la randul lui fiind si el critic si nemultumit de ceilalti.

          Efectul criticii pe termen lung - poate fi lenea, deoarece copilul va merge pe principu ‘‘si asa nu fac bine, de ce sa mai fac....‘‘

          Trebuie sa ne adresam astfel, atunci cand vrem totusi sa ii aducem o critica: "Ai facut bine, esti o persoana competenta, stiu ca ai vrut sa faci un lucru bun!" (apoi, odata persoana calmata, venim cu un "Dar...." si ii explicam problema care ne-a nemultumit, dupa care ii spunem in final.... ) "Stiu ca esti o persoana deosebita si am incredere in tine...." (astfel, persoana criticata poate chiar ne va fi recunoscatoare si data viitoare va incerca sa se ridice la inaltimea asteptarilor noastre ).

           Nu criticati niciodata PERSOANA ci FAPTA, altfel mesajul pe care il trasmiteti este unul de respingere fata de persoana respectiva. Critica se face doar intre 4 ochi. Trebuie sa fim atenti sa nu ne transformam din ‘‘Parintii copiilor nostri‘‘, in ‘‘dusmanii copiilor nostri‘‘‘.