Ne dorim cu toții ca viitorul copiilor noștri să fie unul frumos, să fie ferit de suferințe, griji și boli. E adevărat că,, ține și de noroc,, însă aș vrea să afli că tu, dragă părinte, ești cel mai responsabil pentru asta. Copilul va fi obișnuit și își va alege în viață ceea ce tu îi oferi ca și model. Nu te încrunta dacă, atunci când vei fi la bătrânețe, el - copilul tău, adult deja, te va repezi lipsit de răbdare, îți va spune să taci că ești bătrân și neînsemnat, va fi indisponibil pentru tine atunci când ai vrea să îi mai povesteși câte ceva. Ai grijă la cum te raportezi la copil, la cum îl asculți, la cum îl atingi, la cum îl implici, la câtă importanță îi dai…roata se întoarce.

Află mai jos despre cel mai de dorit tip de atașament, fiindcă este cel mai sănătos: Temperatura emoțiilor - atașamentul securizant (III ) . Și nu uita că sănătatea psihică înseamnă și sănătate fizică.

COMPORTAMENTUL PĂRINTELUI ÎN RELAȚIE CU COPILUL ESTE:

GRIJULIU/DISPONIBIL/DESCHIS

Interacțiunea e "sensibilă", există "liniștea reciprocă, bucuria de a fi unul lângă celălalt", prezența jocului.
Persoana de atașament este sensibilă, afectuoasă, disponibilă, flexibilă, răspunde adecvat inițiativelor copilului, stabilește contact vizual cu copilul, este sensibilă la schimbare, implicată pozitiv (ex. consolează copilul atunci când este nevoie ), înregistreză semnalele copilului, este plină de grijă, încurajatoare.
Știe să pună limite, dar făra a respinge total inițiativa copilului.
Reușește să interpreteze eficient semnalele trimise de copil, empatizează cu trăirile sale.


COMPORTAMENTUL COPILULUI VA FI URMĂTORUL:

Cooperează, exprimă bucurie, este mulțumit.
Explorează cu încredere mediul înconjurător, identifică și arată obiecte, dezvoltă siguranță de sine, este curios, se joacă vessel, demonstrând creativitate.
Se intristează și poate deveni chiar deznădăjduit când pleacă mama și în absența ei își pierde din curiozitate, dar o întâmpină bucuros când aceasta se întoarce, se lasă consolat, iar apoi se întoarce la jocul lui.
Copilul este echilibrat, va avea mai puține conflicte cu ceilalți copii și va ști de asemenea mai bine să-și rezolve conflictele.
E "imunizat" la diversele situații cu încărcătură psihologică de mai târziu. Acești copii vor face față mult mai bine problemelor din viața de familie decât copiii care dezvoltă un atașament insecurizant.
Preșcolarul cu acest tip de atașament caută mai puțină apropiere fizică (de ex. mai puțin luat în brațe ) și o mai mare apropiere de natură pur afectivă.
Este mai maleabil, are control asupra propriei situații, își exprimă deschis și direct sentimentele față de mamă chiar dacă unii copii au nevoie de mai multă atenție și aprobare din partea acesteia.
Își va strânge jucăriile, va organiza diferite jocuri în așteptarea mamei și va fi bucuros de întoarcerea acesteia. Își exprimă verbal dezaprobarea pentru plecarea mamei:,, Unde mergi? Și eu vreau să vin!,,
Se simte dorit, prețut, știe că merită iubire și vede lumea ca pe un loc sigur.
Este evaluat de către profesori și alți adulți ca fiind mai priceput în relațiile cu copiii de aceași vârstă, mai deschis, mai empatic, putând dezvolta prietenii armonioase și mai puțin invazive.


Te invit să afli mai multe citind și celelalte articole pe această temă.

Psiholog Camelia Bota