Exista o strânsă legătură între depresie si stres. Oamenii ajung sa fie depresivi parcurgând niste pași. Întâi apar momente de ingrijorarea care in timp, se permanentizeaza. Pasul următor este aparitia fricii, pe care, dacă nu o rezolvati devine un element constant in viata d-voastra. Urmatorul pas este anxietatea. Când va simtiti permanent amenintati de un ceva nevăzut si trăiți senzatia unui pericol iminent. Daca in continuare nu va ocupati de ea, gasind cauzele si rezolvand-u-le, se transformă in depresie.

Daca anxietatea are legatura mai mult cu teama de viitor si este oarecum dinamica, depresia este legata de trecut si este "colorata" intens de regrete, este o tulburare care provoaca un sentiment persistent de tristete precum si pierderea interesului fata de activitatile care va bucurau candva. Denumita si tulburarea depresiva majora, aceasta afecteaza modul in care te simti, gandesti si te comporti si poate duce la o varietate de probleme, atat emotionale, cat si fizice.

Clinicienii si cercetatorii s-au indreptat in ultima vreme catre o noua concluzie: tulburarile de depresie si anxietatea nu sunt doua tulburari care coexista, ci sunt doua fete ale unei tulburari, aproape ca doua fatete ale aceleiasi monede.

Tulburarile de depresie au o baza biologica. Nivelurile scazute ale serotoninei si al dopaminei joaca un rol fundamental in declansarea ei. Stimularea excesiva a adrenalinei are de asemenea impact asupra depresiei.

In cazul in care simptomele de mai jos afecteaza sever segmente importante din viata ta, discuta cu medicul de familie sau cauta consultanta specializata. Simptomele pot include oricare din urmatoarele:
• sentimente irationale de teama, groaza sau pericol,
• simptome fizice frecvente, (agitatia, nesiguranta, tremuratul, greata, bufeuri de caldura si de frig, ameteala, dificultati de respiratie sau urinarea frecventa in absenta unei amenintari rationale )
• comportamente repetitive incontrolabile care au scopul de a reduce anxietatea declansata de acele ganduri.
• ganduri recurente nelinistitoare,
• sentimente prelungite de ingrijorare, tristete, neliniste sau iritabilitate,
• pierderea interesului fata de activitati care altadata erau preferate,
• somn sau alimentatie diferita decat de obicei
• sentimente de vinovatie, sentimentul lipsei de valoare sau lipsa de speranta,
• probleme de concentrare si de luare a deciziilor.

Gandurile recurente de moarte sau sinucidere sunt simptome ale depresiei care necesita atentie profesionala imediata.

Aparitia depresiei poate fi favorizata de urmatoarele experiente de viata:
• probleme legate de relatii (tensiuni, abuzuri in familie, despartiri, divorturi ),
• pierderea sau decesul unei persoane dragi
• schimbari majore de loc, de serviciu,
• probleme financiare,
• nasterea unui copil
• depresie postpartum,
• lipsa tolerantei la frustrare,
• singuratatea,
• stres,
• consum de alcool sau de droguri,
• boli majore,
• accidente.

In plan psihologic, depresia se poate manifesta prin:
• presupuneri ca viitorul este fara speranta,
• probleme de concentrare si de luare a deciziilor,
• lipsa sperantei ca vor avea loc experiente pozitive in viitor
• sentimentul lipsei de valoare, iritabilitate si intoleranta fata de ceilalti,
• prezenta gandurilor despre moarte care sunt derivate dintr-o convingere persistenta ca viata nu merita traita sau ca individul este o povara pentru ceilalti
• in cazurile de depresie moderata pana la severa, pot fi prezente multiple ganduri suicidare.

In plan fizic depresia se poate manifesta prin:
• pierderea poftei de mancare sau cresterea semnificativa a apetitului
• constipatie cronica,
• dureri cronice inexplicabile: dureri de spate, de incheieturi, dureri abdominale.
• schimbari ale ciclului menstrual
• lipsa de energie sau oboseala,
• furie fara cauza,
• persoana inceteaza sa se mai exprime sau vorbeste mai incet decat de obicei,
• somn indelungat sau mult mai putin decat este obisnuit, din cauza proceselor de gandire sau pe fondul energiei scazute,
• dificultati in concentrare, focalizare si memorare cauzate de procesele de gandire sau de alte simptome fizice,

Pentru multe persoane cu depresie, simptomele sunt in general suficient de severe astfel incat influenteaza activitatile zilnice, precum munca, scoala, activitatile sociale si relatiile cu ceilalti. Unele persoane se pot simti in general rau sau nefericite fara sa stie motivul acestor stari.

Semnele si simptomele frecvente ale depresiei la copii si adolescent sunt similare cu ale adultilor, insa pot exista cateva diferente. La copiii mici, simptomele pot include tristate, iritabilitate, grija, dureri, refuzul de a merge la scoala, subponderalitate. La adolescenti, simptomele pot include tristate, iritabilitate, sentimente negative si sentimentul lipsei de valoare, furie, performante scazute la scoala si absenteism, sentimentul ca nu sunt intelesi, hipersensibilitatea, folosirea drogurilor recreationale sau a alcolului, supraalimentarea sau somnul in exces, autovatamarea, pierderea interesului pentru activitatile normale, evitarea interactiunilor sociale.

Depresia este o componenta normala a inaintarii in varsta si nu ar trebui trecuta cu vederea. Depresia ramane adeseori subdiagnosticata si subtratata la varstnici, iar acestia pot fi reticenti in a cere ajutorul. Simptomele pot fi diferite sau mai putin evidente. Acestea pot fi:probleme cu memoria si modificari de personalitate, dureri fizice, oboseala, pierderea poftei de mancare, probleme cu somnul sau pierderea interesului pentru sex – care nu are legatura cu o afectiune sau cu medicamentele, dorinta de a ramane acasa in loc sa iasa sa socializeze sau sa faca lucruri noi, ganduri suicidare, in special la barbatii varstnici.