1. Cel care nu se iubeşte pe sine ii pretinde celuilalt sa il iubeasca

Ii cere de fapt partenerului să-1 iubească în locul său, şi de multe ori se do¬vedeşte excesiv si nesăţios.
Aşteaptă întot¬deauna dovezi de dragoste, pândeşte cuvintele şi vânează ges¬turile, îi sunt permanent necesare confirmări, reasigurări. Se teme să nu piardă fiinţa iubită, trăieşte plin de nelinişte şi se simte covârşit de panică la cel mai mic gest aparent de răci¬re.
De altfel, se aşteaptă să fie părăsit: interpretează frazele şi atitudinile într-un sens care îi este defavorabil, reţine in special ceea ce ii confirma stingerea iubirii partenerului şi faptul că nu poate fi iubit.
Stările de spirit sunt instabile, trece foarte repede de la exaltare la depresie, de la adoraţie la acuzaţie.
Partenerul său, la început surprins, nu mai ştie ce să facă, iar apoi, plictisit, nu va mai acorda atenţie nici formulelor de adulare, nici reproşurilor. Astfel, ca un sac fără fund, işi sufoca şi-si epuizeaza partenerul, îl dezorientează.

2. Cel care nu se iubeşte nu ştie cum să se lase iubit

Ca să nu mai sufere din cauza lipsurilor şi a frus¬trărilor sale, cel care nu ştie a se iubi s-a desprins de simţuri şi de propria-i inimă; şi pentru a se apăra de ceilalti şi-a facut un fel de ca¬rapace.
- Nu se mai simte, nu-i mai simte pe ceilalţi.
- Sau se refugiaza intr-o agitatie permanenta pentru a nu ramane singur cu el

Şi atunci când veţi ajunge să vă iubiţi, veţi vedea şi cât de mult îl veţi putea iubi pe celălalt: fără să-1 aşteptaţi, fără să-l imploraţi, fără lamentaţii, fără să-l presati, fără să-l epui¬zaţi, fără să vă îndoiţi de el, acceptându-l aşa cum este, respectându-i libertatea. Relaţia pe care o veţi stabili va fi echilibrată, autentică, roditoare, mereu nouă şi fericită.

3. Cel care nu se iubeste are nevoie sa-l schimbe pe celalalt

Când nu ne iubim pe noi înşine, actionam din nevoia de a ne încărca cu dragoste din exterior. Conştient sau inconştient, căutăm să ne simţim împliniţi. Această nevoie creează constrângerea de a ne corecta partenerii. Vrem să-i transformăm pentru a obţine ce ne dorim. Când ne simţim dependenţi de cineva, a-1 susţine se transformă, aproape inconştient, în încercarea de a-1 schimba.
Aceasta constrângere de a ne transforma partenerii stă la rădăcina tuturor conflictelor într-o relaţie.


Pentru a avea parte de toi mai multă dragoste şi cooperare în relaţiile noastre, trebuie să ne rezolvăm întâi conflictele interioare şi emoţiile negative şi nu sa dăm vina pe partenerii noştri. Este esenţial să nu ne acuzam partenerii că nu ne iubesc, când nici măcar noi înşine nu ne iubim.