Poveste cu talc despre cele 1000 de bile.
tr-o dimineață, acum câteva săptămâni, mi-am pregătit o cafea, am luat ziarul pentru a citi știrile de ultima oră și m-am stabilit cât mai confortabil posibil pe scaun pentru a asculta radioul. Brusc, m-a atras vocea de catifea a unui bătrân care povestea ceva despre "o mie de bile". Istorioara sa mă captiva încetul cu încetul și până la urmă am decis să dau volumul mai tare, lăsându-mă pe speteaza scaunului pentru a adulmeca cuvintele ce ieșeau leger din difuzoarele radioului și care, din anumite motive, necunoscute mie totuși, mă ademeneau. - Ei bine, a spus bătrânul, - sunt sigur că actualmente sunteți foarte ocupați în realizarea scopurilor personale și creșterea pe plan profesional. Tindeți să agonosiți mai mulți bani decât aveți la moment, deși nu sunteți limitați financiar. Și în goana după bani și carieră ați ratat primul spectacol sau evenimentul sportiv al copiilor tăi. Vă este familiară situația? Permiteți-mi să vă relatez ceea ce într-adevăr m-a ajutat să-mi amintesc zi de zi că cel mai important lucru din viața mea este familia, - și a început să explice teoria celor "o mie de bile". - Pentru o clipă, omul trăiește în medie 75 de ani. Dacă înmulțim 75 cu 52 (numărul zilelor de duminică pe an ), obținem o sumă de 3900 duminici din viața noastră. Când am realizat acest calcul, am avut deja 55 de ani, cu alte cuvinte - am trăit aproximativ 2900 duminici și-mi rămânea încă 1000. Așa că m-am dus la un magazin de jucării și am cumpărat 1000 de bile mici din plastic, plasându-le într-un singur vas transparent. După aceea, în fiecare duminică scoteam și aruncam câte o balonaș. Și știți ce am observat când numărul bilelor se micșora? - am conștientizat că viața și adevăratele ei valori necesită o mai mare atenție decât obișnuiam să îi acord. În această dimineață am extras ultima bilă din vasul meu, de aceea fiecare următoare zi din viața mea o consider drept un dar de la Dumnezeu. Îl accept cu recunoștință și îl împărtășesc cu persoanele dragi. Și ca să-mi exteriorez intenția, voi pune punct discuției noastre și voi pleca la familia mea care mă așteaptă de ceva vreme acasă. Pe curând! Am căzut pe gânduri. După monologul său am avut la ce chibzui. Planificam să trec pe la locul de muncă pentru a-mi termina proiectul și seara să mă întâlnesc cu prietenii la un club, dar în schimb am urcat în odaia mea și a soției unde ea dormea ca o adevărată frumoasă adormită și am trezit-o cu un sărut dulce. - Trezește-te, iubito. Hai să mergem la un picnic cu copiii. - Ce s-a întămplat, scumpule? - Tocmai încercam să-mi amintesc când ultima dată am petrecut weekend-ul împreună. Ce zici dacă vom merge la magazinul de jucării?..Trebuie să cumpăr bile din plastic..