Se pare ca ne putem aminti cu acuratete anumite evenimente în timp ce altele par să se estompeze in timp. Memoria noastră se schimbă in sensul ca putem ajunge sa uitam ce anume voiam de exemplu, sa cumparam de la magazin atunci cand am plecat de acasa. Cum se face ca in aceste conditii inca putem sa ne reamintim detalii ale evenimentelor din trecut? Cum si de ce se intampla acest lucru? Un aspect important in formarea si retinerea informatiei este felul in care asociem ceea ce ne vom reaminti cu alte detalii. De exemplu unde si cand a avut loc evenimentul respectiv, precum si emotiile pe care le-am resimtit in acel moment. Aceste aspecte ne ajuta nu numai ca indicii pentru a reactiva amintiri ci si pentru a simti că putem retrăi o experiență trecuta în propria noastra minte. Oamenii de stiinta se refera la acest fenomen numindu-l amintire si facand deosebirea intre acesta si fenomenul de familiaritate care are de-a face cu senzatia ca am mai experimentat ceva similar inainte, fara a putea da detalii despre acel lucru. De exemplu putem trece pe langa cineva pe strada care poate parea foarte cunoscut, cu toate ca nu ne putem da seama cine este sau unde si cand am mai intalnit acea persoana. Experiența familiarității se dovedestea fi foarte rapidă - putem realiza imediat că este posibil să cunoaștem persoana insa amintirea detaliilor despre cine este si unde am mai intalnit-o poate aparea mai lent. Ce se întâmplă în creier Amintirea si familiaritatea reprezinta fenomene distincte. Cercetarile arata ca diferite zone ale creierului au un rol esential in aparitia acestora. Hipocampul in zona lobilor temporali mediali ai creierului este puternic implicat in formarea asocierilor care duc la generarea amintirilor, in timp ce cortexul perirhinal si entorhinal par a juca un rol mai important in aparitia fenomenului de familiaritate. Cercetarile au aratat ca odata cu varsta capacitatea de a ne aminti detaliile unui eveniment si experienta fenomenologica a reamintirii, scad. in timp ce abilitatea de a experimenta familiaritatea, ramane relativ constanta indiferent de varsta. Studiile au indicat ca integritatea structurala a hipocampului scade pe masura inaintarii in varsta, în timp ce cortexul entorhinal prezinta schimbări minimale in ceea ce priveste volumul. Cu alte cuvinte anumite zone ale creierului cum ar fi hipocampul, care prezinta o importanta majora in procesul de reamintire tind sa scada in volum, in timp ce zonele cerebrale care sunt implicatre in fenomenul de familiaritate, raman aproape neschimbate pe masura ce oamenii inainteaza in varsta. Memoria nu functioneaza ca un aparat de inregistrare impecabil si nu de putine ori uitam informatii fiind posibil inclusiv sa ni le amintim intr-un mod eronat desi, putem trai cu impresia ca ni le amintim cu mare precizie. Adultii in varsta au capacitatea din ce in ce mai scazuta de a isi aminti anumite detalii ale unor evenimente si sunt mai predispusi sa experimenteze fenomenul amintirilor false. Ce masuri putem lua pentru a incetini procesul de uitare? Ce putem face pentru a incetini procesul de uitare la o varsta inaintata? Deși nu există nici o pastilă magică sau un super-aliment care să ne protejeze cercetările sugerează o serie de strategii care ne pot fi de folos pentru a ameliora efectul imbatranirii asupra capacitatii de reamintire. Una dintre sugestii ar putea fi sa ne gandim la creier ca la un muschi pe care il putem antrena cat de mult posibil pentru a il mentine in forma. Prin intermediul lecturilor, prin realizarea unor puzzle-uri sau prin a completa cuvinte incrucisate. Aceasta strategie desi populara pana in momentul actual, nu pare sa fie suficient de bine sustinuta stiintific. Fara indoiala, reprezinta un bun antrenament al mintii si te poti astepta sa devii destul de bun in completarea cuvintelor incrucisate insa convertirea acestei abilitati in capacitatea de a rationa abstract sau in cea de reamintire este dificil de realizat. Metoda care este posibil sa ajute intr-o mai mare masura, este implicarea in practicarea exercitiilor fizice, in special cele aerobice. Cercetarile cu privire la beneficiile exercitiilor fizice, vizeaza atat sanatatea corporala, cat si sanatatea mentala. De mentionat este faptul ca nu ne referim la exercitii grele si obositoare ca de pilda participarea la un maraton ci la exercitii usoare, asa cum este mersul pe jos sau orice altceva care stimuleaza activitatea cardiaca. Cercetările au arătat de asemenea ca anumite zone ale creierului cum ar fi hipocampul, implicat in procesul memoriei, inregistreaza crestere in volum ca rezultat al exercițiilor aerobice. Asadar, ar fi indicat sa mergi la o plimbare daca iti doresti sa ai o memorie buna.

Bibliografie:

„How we forget may depend on how we remember." -Sadeh T1, Ozubko JD2, Winocur G2, Moscovitch "The role of the human hippocampus in familiarity-based and recollection-based recognition memory."- Wixted JT1, Squire LR "Recollection and familiarity in hippocampal amnesia." - Turriziani P1, Serra L, Fadda L, Caltagirone C, Carlesimo GA.