Stima de sine se afla in miezul fiintei noastre. Este valoarea pe care ne-o dam, indiferent de ce aratam lumii ca suntem. Este punctul central de la care porneste deschiderea noastra spre lume si toate dificultatile in raport cu ea.

In stima de sine se afla puterea noastra interioara, putere care, de multe ori, ne este luata putin cate putin pe masura ce crestem. Civilizarea noastra, exercitiul continuu de adaptare la ceea ce viseaza altii pentru noi sa fim, lasa urme adanci in sufletul nostru si stirbeste mult din stima noastra de sine.

Cu o stima de sine scazuta omul nu se poate iubi.

Stima de sine si problemele sociale

Stima de sine este strans legata de agresivitate, depresie, dependenta de substante, comportamente delincvente, abuzuri emotionale si este punctul de plecare al oricarui comportament distructiv.

Studii de specialitate au dovedit ca stima de sine este una dintre cauzele majore ale problemelor sociale cele mai importante: crima si violenta, abuzul de alcool, graviditatea in randul adolescentelor, abuzul asupra copiilor si partenerei si esecul scolar.

Si chiar daca stima de sine nu se reflecta intr-o grava problema sociala, de ordinul celor de mai sus, ea se reflecta in calitatea vietii interioare a fiecaruia dintre noi.

Ce suntem versus ce ar trebui sa fim

De multe ori, stima de sine este afectata de decalajul dintre ceea ce suntem cu adevarat si cine credem ca ar trebui sa fim, de sciziunea intre ceea ce ar trebui sa simtim si ceea ce simtim in realitate.

Toate sabloanele in care trebuie sa ne incadram si care ne arata cum trebuie sa fim ne submineaza imaginea de sine si ne fac sa ne simtim nevrednici, insuficient de buni, ca nu suntem ok asa cum suntem.

In interiorul sau omul ajunge sa se simta ca un impostor si asta altereaza adevarata lui valoare. De la modul in care este primit pe lume si pana la atitudini critice asupra sa, reactiile indreptate catre el din exterior duc la pierderea stimei de sine, incercand sa-l supuna si sa-l faca sa functioneze in beneficiul altora.

Stima de sine se afla in centrul vulnerabilitatilor si al conflictelor noastre cele mai profunde. Conflictele interioare ne rapesc puterea personala, mai precis credinta in noi insine, si ne consuma resursele inutil, fara o finalitate benefica pentru noi.

Stima de sine - obiectivul suprem

In filozofia greaca stima de sine ("iubirea de sine", "acceptarea de sine", "multumirea de sine" ) este obiectivul suprem al fiecarei persoane, iar instrainarea de sine este cel mai mare rau posibil care se poate intampla unei persoane.

Pentru greci, cu mai mult de trei secole inainte de nasterea lui Hristos, iubirea de sine reprezenta cauza a aproape tot ceea ce este bun. Din acest centru, se formau succesiuni de cercuri concentrice ale iubirii: mai intai fata de propria-ti persoana, apoi fata de copiii tai, apoi fata de familia ta, si, in sfarsit, fata de intreaga specie umana.