Poate oamenii vor uita ce ai făcut, poate vor uita ce-ai spus dar niciodată nu vor uita cum i-ai făcut sa se simtă. Atunci când cineva apropiat îți greșește cu ceva sau poate nu greșește cu nimic dar dorești să îi transmiți ceva, starea pe care o generezi în interiorul său va fi cea care va conta cel mult. Atât pentru ceea ce va trebui să facă mai departe, cât și pentru relația pe care o ai cu acea persoană. Dacă observi că un pahar este spart, poti începe imediat sa urli din toți plămânii la cel de lângă tine, să îl critici, să-l înjuri chiar, dar asta nu-ți va aduce paharul înapoi și nici nu-l va ajuta pe celălalt sa fie mai atent. Tu nu ai știut mai întâi sa întrebi ce s-a întâmplat cu paharul? Să aștepți ca celălalt să îți explice mai întâi. Iar apoi, fără să începi a-i face educație, deoarece știi foarte clar ca nu a spart intenționat paharul, să îi spui că ai înțeles dorință sa de a-ați face o surpriză prin spălarea paharului și sfârșești prin a-i mulțumi. Se va simți incredibil de bine si de împăcat deoarece gestul său a fost înțeles pe deplin. Va ști cu siguranță că paharul nu trebuia spart. Nici el/ea nu și a dorit sa îl spargă. Dar felul în care îi arăți asta va face diferența în continuare. Va mai sta lângă tine sau va mai veni lângă tine cu mult drag sau va fi întotdeauna cu foarte mare atenție ca nu cumva să facă ceva ce ar putea deranja balaurul din tine. Poate apoi îți va părea rău. Dar răul va fi deja făcut. Celălalt își va anula instinctiv emoțiile pozitive față de tine și va intra în starea de apărare. Va dezvolta astfel emoții negative cu privire la tine și la relația cu tine. Oferă-i întotdeauna celuilalt circumstanțe atenuante și bănuiește-l de cele mai bune intenții. Poate este adevărat și drept ceea ce vei spune celuilalt, dar poate că nu este înțelept. Cum îl faci să se simtă este mai important decât orice lucru corect sau incorect. Nu îl va ajuta și nu îl va educa pe celălalt ci îi va distruge starea de bine legata de tine. Tonul face muzica.