Factorii care contribuie la creșterea, accentuarea și intensificarea durerii fizice cronice sau acute sunt: tipul de personalitate al persoanei suferinde; perturbările și dereglările emoționale; atitudinile și comportamentele neadecvate; procesele cognitive, raționamentele incorecte; mediul social.

Toate aceste aspecte determină modul și măsura în care o persoană percepe și exprimă durerea fizică. Totodată mai trebuie luați în calcul atât factorii fiziologici precum și măsura exprimării comportamentale a durerii.În continuare vom încerca să evidențiem influența factorilor psihologici asupra modului în care oamenii percep și interpretează durerea.

Vom analiza modul în care apare posibilitatea de control asupra durerii, atât pentru pacienții cu boli cronice cât și pentru pacienții cu boli acute. Vom pune în discuție modul în care percep durerea diversele tipuri de personalități, reacțiile comportamentale în cazul durerii iar în articolul următor vom evidenția câteva strategii pentru a putea face față durerii.

Putem spune încă de la început că este necesar să simțim durere pentru a putea funcționa și supraviețui. Specialiștii s-au axat pe explicarea procesului psihologic care are loc în timpul durerii acute. Astfel, se atribuie un loc important în economia durerii, factorului psihologic.

Comunitatea științifică a fost de acord în unanimitate.Studiile științifice atestă faptul că durerea depinde de mai mulți factori psihologici: centrarea atenției persoanei asupra sursei durerii, emoțiile prezente, temerile persoanei, abilitățile de adaptare și factori nepsihologici precum deteriorarea fizică a organismului.

Cei mai importanți factori psihologici negativi implicați în procesul menținerii și nediminuării durerii sunt: robustețea scăzută a personalității, nivelul scăzut al rezilienței (capacitatea persoanei de a face față situațiilor psihostresante, psihofrustrante și psihotraumatizante ), comportamente neadecvate și probabil cel mai important, raționamentele și judecățile incorecte.Inițial, specialiștii au explicat problema fenomenului durerii ca fiind strict legată de personalitate și dereglările emoționale.

Ulterior au fost luate în calcul și aspecte precum, tehnicile de adaptare și mediul social, aspecte care sunt la fel de importante pentru felul în care este resimțită și raportată durerea.Studiile atestă faptul că durerea este în strânsă legătură cu atitudinea persoanei în general și comportamentul față de durere în special. Sunt specialiști care susțin și factorii de mediu în perceperea durerii.

Astfel, pentru o analiză completă a durerii se va ține seama de factorii fiziologici, de cei psihologici și de exprimarea atitudinală față de durere. Au apărut astfel mai multe strategii de adaptare la durere: ilustratorii, autodeterminante, și de distragere a atenției.

Atunci când nu se intervine și psihologic, o durere acută poate deveni cronică. În cazul durerii acute este necesară o intervenție psihologică majoră pentru ca durerea să nu se cronicizeze.

Un aspect extrem de important precum frica, va influența răspunsul persoanei la durerile acute sau cronice.Cu cât frica este mai mare cu atât senzația de durere va crește, iar frica va avea o importanță mai mare decât factorii fiziologici implicați în procesul durerii. A fost astfel acceptată ideea faptului că durerea poate fi măsurată atât la nivel fiziologic cât și la nivel psihologic datorită influențelor pe care ambele aspecte le exercită asupra procesului de resimțire a durerii.

Durerea este un semn necesar al unei răni fizice dar a devenit evident faptul că indivizii vor reacționa diferit în funcție de modul în care percep experiențele anterioare, deținerea unor tehnici specifice de adaptare, tipul de atitudine față de situație precum și gradul de înțelegere a problemei cu care se confruntă.

Conform acestei perspective, două persoane cu același tip de răni sau de durere vor putea avea modalități diferite de percepere a durerii și a recuperării. Tehnicile psihologice care au fost evidențiate în gestionarea și controlul durerii intră în patru mari categorii: evitare, transformare, acceptare și adaptare.

Aceste patru categorii implică tehnici destinate tuturor dimensiunilor personalității: tehnici bazate pe raționament, tehnici de control al emoțiilor, tehnici atitudinale și comportamentale și tehnici corporale. În articolul următor vom ilustra pe larg tehnicile și strategiile de abordare a durerii pentru a putea minimiza efectele inconfortabile ale acesteia.