Stresul




Termenul“stres” provine din cuvantul omonim englez “stress”, care in limba de origine inseamna constrangere, forta, solicitare.Prin stres desemnam orice stare de tensiune creata, de agresiune provenind din mediul extern sau intern, fata de care organismul se apara pe calea unor reactii de adaptare, in acest scop solicitand axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian.
Termenul medical stres a fost introdus si definit din 1925 de catre Hans Selye, savantul de la Universitatea din Montreal care a demonstrat pe cale experimentala ca la originea bolilor sta stresul.Aceasta descoperire este relatata de autor in volumul “De la vis la descoperire” (“From Dream to Discovery” ) aparuta in 1964.
In opinia lui Selye”Nu ceea ce ti se intampla este important, ci felul cum reactionezi”.Autorul afirma ca exista trei etape ale acestei reactii si anume:reactia de alarma constand in mobilizarea intregului organism (inima bate mai repede, respiratia se accelereaza… ) ;etapa a doua este cea de rezistenta in timpul careia persoana in cauza se adapteaza agentului stresant;cand aceasta etapa dureaza dincolo de anumite limite energia de rezistenta se epuizeaza si astfel subiectul intra in etapa a treia, cea de epuizare.Toate cele trei etape sunt incluse si cunoscute sub termenul general de “sindrom de adaptare “sau”sindrom Selye”.
Transformarile induse in conditia umana de diferiti factori au antrenat schimbari de decor care au imprimat intregului ansamblu al dezvoltarii un aspect de mare variabilitate.De obicei aceste schimbari aveau loc in perioade lungi de timp, fiind necesare cateva generatii pentru ca transformarea suferita sa devina evidenta.Trecerea de la civilizatia preindustriala la cea industriala s-a produs spectaculos de rapid generand transformari si mutatii semnificative.Omul si-a creat astfel un nou cadru de existenta, un nou mediu, pe care si l-a insusit pentru a trai mai bine si mai usor.Asadar asupra omului modern actioneaza pe langa mediul ambiant natural, si un alt mediu, artificial.Modificarile atat de rapide determinate de stiinta si tehnica asupra acestor medii au solicitat la maximum mecanismele de adaptare ale fiintei umane.
A.Stresul demografic-cercetatorii au observat ca oamenii victime ale cresterii densitatii lor intr-un spatiu dat devin irascibili, agresivi si in continua agitatie, prezentand un evident comportament psihotic.Nu este surprinzator ca in conditii de urbanizare excesiva si necontrolata prolifereaza actele de violenta.
B.Stresul divortului-familia are un rol extraordinar de important in formarea individului si prin extrapolare in formarea societatii din care face parte acel individ.Jean Jacgues Rousseau spunea in lucrarea sa “Le Contrat Social” ca familia reprezinta cea mai veche dintre toate societatile, si singura naturala.In cadrul familiei actioneaza relatii complexe de natura psiho-educationala, istorico-traditionala, juridico-economica, relatii culturale, morale etc., relatii care isi vor lasa amprenta asupra tuturor membrilor ei.Familia contribuie deasemeni la instaurarea si consolidarea in acelasi individ a sentimentului de identitate.Sa nu uitam ca parintii reprezinta primele (iar pentru multi unicele ) modele de viata.Mama este prima legatura pe care o stabilim cu lumea si cu universul existential.Asadar tensiunile sub care se desfasoara o casnicie si care in final vor duce la divort se constituie intr-un stres de prim ordin.Acesta va influenta existenta celor care au divortat, dar si a copiilor acestora.Exista medii familiale in care asocierea factorilor agresionali ce actionau asupra structurii psihice mai fragile a copiilor a declansat un blocaj afectiv, care la randul sau a antrenat un blocaj al mecanismelor cresterii somatice.
C.Stresul imigratiei-primele radacini tin de mediul familial, de casa parinteasca.Ulterior acest spatiu capata alte dimensiuni depasind perimetrul casei, fiind vorba despre societatea careia ii apartinem si implicit de tara in care ne-am nascut si ne-am format.Nicolae Iorga spunea:”Lipsit de camin si de mediul sau etnico-ecologic, omul nu mai are parte decat de frustrare si alienare”.Imigrantii trebuie sa faca fata dintr-o data sau in etape mai multor socuri care tin de necesitatile adaptarii la noile conditii de viata.Unul dintre socuri este “necunoscutul”care prin definitie este anxiogen.Un alt soc este cel lingvistic (fiecare limba este purtatoare de semnificatii sociologice care scapa noului venit, cel putin o perioada de timp, lasandu-l pe acesta intr-o stare demoralizanta profunda ) .Socul social se concretizeaza prin respingere reciproca, sentimentul insingurarii punand stapanire pe cel in cauza.Pierderea propriei identitati reprezinta socul cel mai greu de suportat.Patologia stresului imigratiei consta intr-un indice crescut de hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, ulcere gastrice sau duodenale, nevroze, psihoze.
D.Stresul singuratatii-omul este prin definitie o fiinta sociala si sociabila care prin educatie si necesitati traieste in colectivitate sau cel putin in compania altei fiinte apropiate.Individul aflat sub actiunea indelungata a stresului singuratatii prezinta intr-o prima faza, ca urmare a dorintei de a supravietui, o mobilizare a tuturor resurselor somatice si psihice ale organismului in vederea adaptarii la situatia nou creata.Astfel sunt tinute sub control toate disfunctiile ce apar in organism.Daca aceste resurse nu sunt gasite sau utilizate eficient survine fie cedarea soldata cu zdruncinarea cronica a sistemului nervos, fie recrudescenta unor boli vechi sau aparitia altora noi.
D.Stresul sonic-zgomotul reprezinta un agent poluant nelipsit din viata cotidiana.Acesta determina aparitia senzatiei de neliniste, teama, irascibilitate, senzatie de astenie sau de rau nedefinit.Poate diminua capacitatea de concentrare sau determina modificari de comportament. (Ex.-telefonul, varf de lance al tehnologiei moderne este inainte de comunicare zgomot, iritare;prin insistenta, ritmicitatea si autoritatea cu care ne cheama la ordine poate induce un dezechilibru neuro-hormonal ) .
E.Stresul traficului rutier-mortalitatea prin accidente rutiere a ajuns sa se situeze pe unul din primele locuri in majoritatea tarilor dezvoltate.Profesorul elvetian H.Buff afirma ca :”Soseaua, si in special autostrada, se constituie in timpul verii si in multe arii de pe mapamond intr-un autentic teatru de lupta, unde se desfasoara un razboi al tuturor contra tuturor, fara ratiune si fara scop, fara ideologie si fara directive, razboi dus intr-un anumit fel de voluntari care lasa hazardul sa decida data luptei si alegerea inamicului”
F.Stresul suprasolicitarii-fiecare organism isi are propriile sale limite, iar depasirea acestora este semnalata prin aparitia oboselii.Aceasta impune organismului starea de refacere, fara ea nefiind posibila protectia acestuia.Suprasolicitarea nervoasa produce o stare de oboseala mult mai grava decat cea generata de muncile fizice.Ea afecteaza atentia, perceptia, puterea de concentrare, memoria.Suprasolicitarea depinde de o multitudine de alti factori cum ar fi calitatea muncii, caracterul si ritmica ei, pregatirea profesionala a celui in cauza, incarcatura emotionala etc.Adaptarea la efort este cu atat mai eficienta cu cat este mai mare pasiunea fata de profesia aleasa.Victimele stresului de suprasolicitare sunt deseori victimele unei educatii gresite in familie sau scoli, dar in acelasi timp si victimele propriului mod de a se odihni si de a-si utiliza timpul liber.
G.Stresul de subsolicitare-munca reprezinta o activitate constienta de realizare a unui scop dinainte stabilit.In plan social somajul este principalul factor al stresului de subsolicitare.Tonusul biologic, psihic, social, se convertesc in conditiile somajului intr-un sentiment de pierdere a increderii in sine, in propriile forte.
H.Stresul TV-televizorul a devenit un adevarat fetis al zilelor noastre careia oamenii ii dedica zilnic un autentic ritual.Sunt exploatate cele mai complexe si mai utile organe de simt de care dispunem:ochii si urechile.Limbajul televizorului este mai direct si mai sugestiv, mai convingator decat limbajul obisnuit reusind de foarte multe ori sa introduca privitorul in lumile imaginare prezentate.Cel care este in cea mai inalta masura absorbit de spectacolul oferit de TV este, bineinteles, copilul.Aceasta afirmatie poate fi verificata daca privim un copil ce urmareste la televizor spectacolele de desene animate.Astfel vizionarea in exces a programelor TVduc la oboseala, tulburari de somn, cosmaruri, anorexie psihogena, stari de instabilitate, nervozitate, randament in plan socio-profesional scazut.
I.Stresul meteorologic-primavara este cel mai agresiv si mai malign anotimp dintre toate in ceea ce priveste sanatatea.In acest interval de timp sunt prezente bolile infecto-contagioase, bolile reumatismale, iar bolile cardio-vasculare au o tendinta la recrudescenta si exacerbare.Deasemeni se constata o multiplicare a cazurilor de hemoptizii, hematemeze si melene.Meteosensibilitatea este o caracteristica a materiei vii si implicit a omului.Din punctul de vedere al reactivitatii, unii oameni se dovedesc deosebit de sensibili la modificarile de temperatura, altii la cele de umiditate, de presiune atmosferica etc.Variatiile conditiilor atmosferice specifice primaverii genereaza migrene, oboseala, somnolenta sau incordare.
J.Stresul pensionarii-batranetea nu trebuie considerata ca o perioada din viata in care individul se scufunda implacabil fara posibilitati reactive sau privat fiind de perspective.Pensionarea este stresanta pentru ca aceasta etapa impune o schimbare subita a vietii cotidiene.Pensionarul nu-si gaseste locul, se simte inutil, isi pierde deprinderile, se intoarce spre sine, se autoanalizeaza, sfarsind prin a deveni anxios, exagerand suferintele obisnuite sau diminuarea fireasca a capacitatilor si performantelor fizice.In timp se va izola considerandu-se neinteles prejudiciat si stigmatizat.Hans Selye spunea in privinta adaptarii la stresul pensionarii ca individul poate continua sa intalneasca oameni, sa calatoreasca, sa fie la fel de activ cum a fost intotdeauna .
Printre specialistii care au abordat modalitati active de lupta impotriva stresului se afla si medicul francez Soly Ben, autorul cartii:”Le stress c`est la vie”.Iata in final cateva recomandari facute de acesta:
-Fiti voi insiva si nu incercati sa pareti un altul
-Alegeti-va un scop precis si obiective realiste, pe masura propriilor voastre posibilitati
-Diversificati-va activitatile pentru a va stimula, iar cand survine un obstacol, incercati sa- l conturati sa-i intelegeti originea;doar asa il veti putea depasi cu luciditate.
-Exprimati-va si afirmati-va!Nu va reprimati emotiile (in limita decentei bineinteles )
-Nu va lasati problemele in suspensie.Suprimati aceasta sursa de anxietate si angoasa
-Evitati situatiile care va provoaca stari psihologice negative
-Evitati relatiile negative
-Nu va expuneti rigorilor stresului de suprasolicitare, dar nici celui de subsolicitare
-Nu asteptati prea mult de la altii, apreciind la justa valoare ceea ce aveti de facut
-Profitati de pauzele din timpul zilei si fructificati-le in mod util, pentru a va regasi si pentru a va revigora
-Creati-va situatii favorabile pentru a rade din cand in cand, neuitand ca rasul reprezinta o supapa a vietii




Preluare si prelucrare dupa Arcadie Percek-“Stresul si relaxarea”-Editura Teora