Copiii sunt subiectul principal al atenției când este vorba despre autism, însă adulții nediagnosticați sunt victimele necunoscute.

Adulții cu IQ ridicat, prezintă una sau mai multe dintre următoarele:

• dificultăți persistente în interacțiunea socială

• dificultăți persistente în comunicarea socială

• comportamente stereotipe (rigide și repetitive ), rezistență la schimbare sau interese restrânse

În plus, prezintă și una sau mai multe dintre următoarele:

• probleme în obținerea sau menținerea slujbei sau educației

• contact anterior sau prezent cu serviciile pentru sănătate mentală sau pentru dificultăți de învățare

• un istoric de o tulburare de dezvoltare neurocognitivă, inclusiv tulburări de învățare și ADHD, sau o problemă de ordin psihiatric

Adulții cu tulburări de învățare moderate spre severe, prezintă două sau mai multe dintre următoarele:

• interacțiune limitată cu ceilalți; de exemplu: este "cu capul în nori", indiferent sau neobișnuit

• interacțiune cu scopul doar de a rezolva niște nevoi

• interacțiune naivă sau unilaterală

• lipsă de receptivitate față de ceilalți

• puțină sau nici o schimbare de comportament ca răspuns la diferite situații sociale

• demonstrare socială limitată a empatiei

• rutine rigide și rezistență la schimbare

• activități repetitive marcate; de exemplu: legănatul sau bătutul din degete, mai ales în situații de stres sau când își exprimă emoțiile