Modificările mucusului intestinal pot conduce la afectiuni ca Alzheimer, Parkinson și alte tulburări neurologice.

Mucusul este prima linie de apărare împotriva bacteriilor nocive din intestinul nostru. Dar, conform cercetatorilor, poate fi o veritabila linie defensiva împotriva bolilor creierului.

Dezechilibrul bacterian la nivelul intestinului este legat de boala Alzheimer, autism și alte afectiuni cerebrale, însă cauzele exacte nu sunt clare.

Acum, o nouă abordare a cercetarilor prezentate in 113 studii neurologice, enterologice și microbiologice conduse de Universitatea RMIT sugerează un fir comun: modificările mucusului intestinal. Coordonatoarea proiectului, prof. Elisa Hill-Yardin, a declarat că aceste schimbări ar putea contribui la dezechilibrul bacterian și la exacerbarea simptomelor de bază ale bolilor neurologice. „Mucusul este un strat protector critic care ajută la echilibrarea bacteriilor bune și daunatoare din intestin, dar este nevoie doar de un echilibru constant in ceea ce priveste cantitatea acestuia" declara aceasta.

Noutatea studiului consta in corelatia dintre mucusul intestinal si afectiunile cerebrale.

Analiza dezvăluie că persoanele cu autism, cei cu boala Parkinson, Alzheimer și scleroză multiplă, au tipuri diferite de bacterii în mucusul lor intestinal în comparație cu oamenii sănătoși.

De asemenea, difera raportul dintre bacteriile utile si cele nocive. „Este o nouă conexiune intestin-creier care deschide căi noi de cercetare pentru oamenii de știință; pe masura ce căutăm modalități de a trata mai bine afectiunile cerebrale, vizam al doilea creier: intestinul nostru".

Analiza sugerează că protecția redusă a mucusului intestinal poate face pacienții cu boli neurologice mai susceptibili la probleme gastrointestinale. Mucusul este plin de peptide care omoară bacteriile, în special în intestinul subțire, dar poate acționa și ca sursă de energie, hrănind unele dintre bacteriile care trăiesc în interiorul său.

Cercetătorii au arătat că atât neuronii cât și din sistemul nervos intestinal sunt afectați în autism. Hill-Yardin indica faptul că disfuncția severă a intestinului ar putea exacerba simptomele afectiunilor cerebrale, afectând semnificativ calitatea vieții pentru pacienți și familiile lor.

„Dacă putem înțelege rolul pe care îl joacă mucusul intestinal în bolile creierului, putem încerca să dezvoltăm tratamente care valorifică această parte precisă a axei intestin-creier", a declarat ea.

Intestinul are propria rețea neuronală intrinsecă, sistemul nervos enteric. Atât disbioza, cât și disfuncția intestinală sunt frecvent raportate în mai multe tulburări neurologice precum și la pacienții cu tulburări de neurodezvoltare, inclusiv autism.

Sursa: Universitatea RMIT