Un studiu publicat în Mental Health Journal menționează grădinăritul ca având capacitatea de a reduce stresul și de a îmbunătăți starea de spirit, atenuând simptomele de depresie și anxietate.

Stresul este o problemă de nivel mondial a secolului 21 și afectează sănătatea mai ales în ceea ce privește tensiunea arterială crescută, tensiunea musculară și probleme digestive.

Stresul pe termen lung poate duce la probleme serioase de sănătate, printre acestea numărându-se depresia și anxietatea. Există dovezi care indică faptul că grădinăritul poate avea beneficii pentru sănătatea mentală. Acest aspect este cu atât mai important cu cât trăim într-o perioadă în care sistemul de sănătate este suprasolicitat iar unul din patru adulți se confruntă cu probleme de sănătate mentală.

Cercetătorii suedezi au descoperit faptul că pe măsură ce oamenii își utilizează din ce în ce mai des grădinile, gradul de stres pe care aceștia îl resimt scade.

Din 317 de persoane care au luat parte la sesiuni de grădinărit organizate în Marea Britanie în 3 comitate, 80% au declarat că sănătatea lor mentală s-a ameliorat, 93% din aceștia spunând că motivația lor și încrederea în sine s-au îmbunătățit.

În Statele Unite, 144 de grădinari din Philadelphia au fost întrebați de ce realizează această activitate; principale motive menționate au fost sănătatea mentală și recreerea. Pe lângă faptul că grădinile sunt spații relaxante, acestea pot fi de asemenea locuri în care efortul depus are ca rezultat un sentiment de realizare, crescând încrederea în sine și stima de sine. Există dovezi care sugerează că simplul fapt de a privi un spațiu verde are efecte pozitive asupra sănătății mentale, ajutându-ne să ne relaxăm și să ne reducem nivelul de stres.

Grădinăritul se prezintă ca soluție ajutătoare pentru persoanele cu probleme de sănătate mentală bine definite, oferind o varietate enormă de activități și opțiuni, mai mult decât orice altă activitate terapeutică. De exemplu, în Marea Britanie, există activități de grădinărit organizate în scop terapeutic, adaptate nevoilor fiecărui individ, aceștia fiind încurajați să își seteze țeluri care le vor îmbunătăți sănătatea și starea generală de bine.

Acest procedeu mai poartă denumirea și de „Horticultură Socială și Terapeutică". Aceste programe de intervenție „verde" au capacitatea de a: reduce depresia, anxietatea și simptomele cauzate de stres; atenua simptomele demenței, cum ar fi comportamentul agresiv; mări abilitatea de concentrare; reduce nevoia de a apela la medicamente.

Sursa: www.thrive.org.uk