De obicei depresia este asociată cu o stare de spirit proastă, oboseală și un sentiment de neputință.

Mai puțin cunoscut este faptul că cei care suferă de depresie pot avea probleme cu memoria, putând fi mai uituci decât în mod obișnuit.

Deși problemele ce țin de memorie nu sunt discutate pe larg precum celelalte simptome, știm că tulburările cognitive sunt des întâlnite în depresie. De fapt, trei din cinci persoane cu depresie prezintă disfuncționalități cognitive. Se ipotizează că aceste probleme de memorie sunt legate de schimbările din structura și funcțiile creierului nostru care se produc datorită depresiei.

Problemele de memorie se pot produce la debutul depresiei, iar acestea pot persista, chiar și când alte simptome s-au ameliorat. De obicei, este afectată memoria de lucru, de scurtă durată, pe care o utilizăm în mod activ pentru a ne aminti lucruri de la moment la moment.

Problemele cu aceasta pot face să fie dificilă concentrarea sau luarea deciziilor. De fapt, multe funcții cognitive sunt deseori afectate, cum ar fi timpul de reacție, atenția și planificarea, luarea deciziilor și raționamentul.

Depresia face dificilă pentru creier trecerea de la o sarcină la alta și stoparea unor reacții imediate și inadecvate .

Severitatea problemelor de memorie poate varia de la persoană la persoană. Unele cercetări arată că tulburările cognitive au tendința de a fi mai reduse în cazul primului episod de depresie. Problemele de memorie mai grave au fost observate în cazuri de depresie severă și în cazul episoadelor repetate.

Structura și funcțiile creierului

Depresia este legată de modificări ale structurii și funcțiilor creierului - incluzând cortexul prefrontal, hipocampul și amigdala cerebrală. Aceste regiuni sunt toate implicate în cogniție, în funcția executivă (cum ar fi planificarea, luarea deciziilor, raționarea ) și în procesarea emoțiilor. Schimbările din aceste regiuni ale creierului observate în depresie pot avea un impact mare asupra capacității de funcționare a creierului nostru în timpul sarcinilor care fac apel la memorie. De exemplu, persoanele care suferă de depresie au de obicei un hipocamp mai mic, creierul lor este nevoit să lucreze mai mult în timpul sarcinii de memorare prin implicarea regiunilor adiționale ale creierului pentru a fi la nivelul participanților care nu aveau depresie.

Circuitele funcționale ale cogniției, inclusiv memoria și emoția, folosesc mesageri chimici, cum ar fi serotonina, dopamina, noradrenalina și glutamatul. Aceștia permit neuronilor specifici să comunice.

Modificările nivelului mesagerilor chimici pot însemna o abilitate mai scăzută a neuronilor de a comunica între ei. Acest fapt poate afecta felul în care funcționează memoria noastră.

Memoria de lucru

S-a demonstrat că exercițiile fizice aduc beneficii memoriei de lucru, vitezei de procesare și atenției. Se crede că sportul duce la eliberarea mesagerilor cerebrali, inclusiv serotonina și dopamina, având ca efect intensificarea activității în cortexul cerebral.

Aceste două procese favorizează creșterea neuronilor și măresc plasticitatea creierului. Toate acestea sunt importante pentru o memorie bună. Programele de antrenament cognitiv, cum ar fi exercițiile cognitive și jocurile digitale, pot chiar să îmbunătățească memoria de lucru și atenția.

În unele cazuri, medicamentele antidepresive pot ajuta la îmbunătățirea memoriei de lucru.

Problemele de memorie pot fi un simptom al depresiei și pot avea un impact profund asupra vieții noastre de zi cu zi. Funcționarea profesională și socială depinde de eficiența memoriei. De aceea este important să luăm în considerare problemele de memorie alături de alte simptome specifice depresiei, precum starea de spirit proastă, pentru a îmbunătăți eficiența tratamentului și pentru a preveni reapariția depresiei.