Există patru aspecte ale vieții de familie care apar în mod constant.

     Sentimentele și ideile pe care le avem despre propria persoană pe care le numim stimă de sine.

     Căile pe care oamenii le folosesc pentru a-și transmite sensuri unul altuia, pe care o numim comunicare.

      Regulile despre cum ar trebui să se simtă și să acționeze oamenii, reguli care mai apoi se transformă în sistemul familial.

      Modul în care oamenii interacționează cu alți oameni și cu instituțiile din exteriorul familiei pe care le numim legătură cu societatea.

    În toate famillile cu probleme se observă :

      Stima de sine este scăzută.

      Comunicarea este indirectă, neclară și nu tocmai sinceră.

      Regulile sunt rigide, inumane, imposibil de negociat sau de schimbat.

      Legătura familiei cu socitatea este impregnată de frică și de acuzații.

    În familiile sănătoase, capabile de a crește copii, se observă :

      Stima de sine este crescută.

      Comunicarea este directă, clară, la obiect, sinceră.

      Regulile sunt flexibile, umane, adecvate și ușor de modificat.

      Legătura cu societatea e deschisă, plină de speranță și se bazează pe alegere.

     Familiile, fei ele disfuncționale sau nu, de pe majoritatea continentelor se confruntă cu acceleași probleme.

  Sursa : Virginia Satir, Arta de a făuri oameni-Psihologia Familiei