Azi as vrea sa vorbesc despre PIERDERI, pierderi care sunt dureroase... si nu despre pierderea unei persoane dragi care moare (lucru care este extrem de dureros ), cat as vrea sa vorbesc de alt gen de pierderi. Despre pierderea unor ani din viata in care ai facut ceva ce nu-ti place, sau ai stat intr-un loc de unde ai fi vrut sa pleci pentru ca te simteai nefericit acolo, sau ai stat intr-o relatie in care dupa ce ai tras linie ai constatat ca mai mult ai avut parte de stres si tristete decat de bucurie si iubire, sau ai tinut oameni in viata ta care te faceau sa te simti neimportant, nevaloros sau chiar nedorit, sau despre ani din viata in care n-ai indraznit sa te lupti pentru visul tau, oricare ar fi acela, pentru ca nu ai considerat ca esti suficient de valoros ca om incat sa duci o viata cu vise implinite . Lista poate continua. Important e ca e trist sa te uiti ca toti acei ani s-au dus si nimeni nu mai poate da timpul inapoi pentru tine. Asta e o pierdere ! E o pierdere mai dureroasa decat ne dam voie sa intelegem, pentru ca am pierdut o parte din viata, din viata noastra, si avem doar o singura viata !