Creșterea presupune un proces în cadrul căruia copilul dezvoltă o serie de abilități / competențe specifice unei anumite perioade din viața sa. Întârzierea în dezvoltare apare atunci când un copil nu dezvoltă competențele specifice unei anumite vârste. Spre exemplu, un copil învață să meargă între 9 și 15 luni, prin urmare, dacă el nu a învățat să meargă până la 18 luni, atunci este vorba despre un copil care are întârziere în dezvoltare.     Este important de precizat faptul că întârzierea în dezvoltare poate apărea pe toate cele 5 paliere de dezvoltare sau doar pe unul sau mai multe dintre aceste paliere: cognitiv, socio-emoțional, limbaj și comunicare, motricitate fină sau motricitate grosieră. Factorii de risc care stau la baza apariției întârzierilor în dezvoltare sunt de 2 categorii: factorii genetici și de mediu. Factorii genetici au legătură cu o anomalie genetică sau cromozomială (ex. Sindromul Down sau Sindromul Klinefelter ). Factorii de mediu se referă la existența unor agenți nocivi care au acționat înainte, în timpul sau după naștere, cum ar fi: infecții transmise de la mamă la făt, intoxicații cu diverse substanțe (medicamente, alcool, tutun, droguri ), alimentație deficitară a mamei, etc...

    Există o serie de semnale de alarmă care ne pot indica, spre exemplu, o întârziere în dezvoltarea motorie: copilul folosește o parte a corpului mai mult decât pe cealaltă, are brațele sau picioarele rigide sau, dimpotrivă, moi, este mai neîndemânatic comparativ cu cei de aceeași vârstă. Și pe parte de comportament există o serie de indicatori care ne pot trimite la o posibilă întârziere în dezvoltare: copilul manifestă comportamente agresive și inadecvate sau este foarte încăpățânat comparativ cu copiii de aceeași vârstă, se uită în gol, se leagănă sau vorbește singur mai mult decât o fac ceilalți copii, devine foarte frustrat atunci când încearcă să rezolve sarcini pe care copiii de aceeași vârstă le fac, evită sau face rar contact vizual cu dumneavoastră, nu poate sta concentrat pe sarcină la fel de mult ca ceilalți copii de aceeași vârstă.

    Întârzierea în dezvoltarea poate fi identificată în urma unui screening sau a unei evaluări psihologice. La sfârșitul acestei evaluări, psihologul poate recomanda o evaluare neuropsihiatrică a copilului. De asemenea, în cazul în care este vorba de o întârziere care apare pe mai multe paliere de dezvoltare copilul ar trebui evaluat de un medic de recuperare, kinetoterapeut, logoped, medic oftalmolog sau medic ORL pentru a se vedea cât mai exact dificultățile copilului și a se interveni cât mai eficient în vederea diminuării impactului lor negativ. În cazul întârzierilor în dezvoltare, intervenția timpurie este esențială pentru recuperarea copilului. Cu cât se intervine mai devreme, cu atât șansele de recuperare ale copilului sunt mai mari, aceasta și în funcție de cât de gravă este întârzierea, pe ce paliere se manifestă, sau care sunt factorii cauzatori.