umultul zilelor pe care le traim aduce cu el si riscul ca uneori sa uitam a ne apleca cu atentie si a vedea cu adevarat nevoile emotionale ale copiilor. Uneori lipsa de timp suficient sau programul prea incarcat al parintilor dar si al copiilor si nu numai, au drept consecinta cresterea distantelor sufletesti si, daca in prima instanta nu intr-un mod vizibil, desigur mai apoi evident, pot merge pina la aparitia tulburarilor emotionale. Dupa 9 luni petrecute in siguranta in burta mamei copii au nevoie de incredere, de sustinere permanenta pentru ca acestia sa creasca sanatosi psihologic. A creste emotional echilibrat un copil, merge mult mai departe, dincolo de vorbe reflectindu-se in distante sau apropieri sufletesti, a fi linga el cind are nevoie, a-l intelege, a-l sustine, a-l incuraja, a avea rabdare, a fi tolerant, a avea incredere in potentialul lui, a fi mingiiat, imbratisat, intr-un cuvint a fi vazut. Are nevoie de toate aceste lucruri nu doar sporadic considerind ca este de la sineinteles ci permanent si, mai ales, in clipele in care nu stie sau greseste, atunci cind deseori exista tendinta de a-l corecta intr-un mod nesustinataor. Putem numi aceste lucruri hrana emotionala. Asa cum zilnic exista nevoie de hrana la fel exista nevoia de hrana emotionala. ORICE COPIL ARE NEVOIE DE HRANA EMOTIONALA CARE SA Il AJUTE SA CRESCA SANATOS, sa nu ramina blocat emotional manifestind comportamente dezadaptative. Tulburarile emotionale sunt sursa multor astfel de manifestari ce isi au sursa in insuficienta acestui «combustibil sau hrana emotionala » sau mai rau, chiar in lipsa lui. Putem vedea asta in lipsa bucuriei, elanului de viata, a neincrederii in sine, a imaginii proaste de sine, a timiditatii, irascibilitatii, labilitatii emotionale, lipsa unui somn linistit, a fricilor sau diferitelor somatizari si multe altele . Toate aceste lucruri isi au sursa in copilarie cind copii nu sunt vazuti aflindu-se in spatele unei imagini de dinainte stabilite a ceea ce trebuie sau cum trebuie sa arate copilul, imagine care nu tine cont de ceea ce este el cu adevarat (sa nu uitam ca toti suntem unici si fiecare copil in parte este unic- de aici comparatia cu altii copii sau frati sterge ceea ce este el cu adevarat ), in spatele unei absente emotionale invelita in poleiala lipsei de timp, a regulilor sub imperiul lui trebuie, a solicitarilor care nu tin cont de puterea, dorinta si inclinatia lui sau a faptului ca pur si simplu avem in fata noastra un micut ce nu are exerienta unui adult si care in loc de incurajari primeste sanctiuni (verbale sau si mai grav fizice ), critici, etichetari, etc. Toate aceste lucruri nu fac decit sa il impinga in refugiu in alta lume, minciuna, imagine de sine proasta, neincredere, tristete, lipsa curajului, a optimismului. Un copil echilibrat, dezvoltat armonios emotional, este deschis, implicat in diverse activitati, are incredere in el. Nu ezitati sa va orientati catre lucrurile bune, frumoase si sa spuneti ori de cite ori aveti ocazia fara a va fi frica ca va deveni un rebel sau ca astfel lucrurile ar putea sa ajunga pe un fagas gresit. Invatati-l sa ceara ajutor fara a se teme de pedeapsa. Blindetea, toleranta, respect, increderea, rabdarea, incurajarea, stabilitatea, consecventa, perseverenta, prezenta atunci cind este suparat sau are nevoie sunt doar citeva din ingredientele unei dozei zilnice de hrana emotionala cu efecte benefice pe termen lung.