Stresul cu care ne confruntăm zilnic la locul de muncă, nesiguranţa zilei de mâine, precum şi presiunile financiare şi emoţionale din perioada de criză fac ca atacurile de panică să devină o problemă din ce în ce mai frecventă
Chiar dacă nu reprezintă o ameninţare la adresa vieţii pacientului, atacurile de panică repetate au consecinţe negative asupra sănătăţii, duc la depresie sau creează probleme în viaţa profesională şi personală.
Atacul de panică reprezintă o stare de frică sau de anxietate intensă, apărută brusc, în situaţii în care nu este ameninţată viaţa, determinând accelerarea ritmului cardiac, respiraţii rapide şi scurte, sentimentul de pierdere al controlului şi de moarte iminentă.
Atacurile de panică pot afecta radical viaţa de familie sau viaţa profesională. În cursul unui atac de panică, simptomele fizice ajung la intensitate maximă în aproximativ 10 minute. Pe lângă acestea, apar şi o serie de simptome cognitive şi emoţionale: persoanele trăiesc o frică foarte intensă şi se gândesc că vor muri sau vor înnebuni.
Odată diagnosticat, atacul de panică este o tulburare cu un prognostic foarte bun la tratament. Studiile arată că, tratamentul adecvat poate reduce sau elimina complet atacurile de panică la 70%-90% dintre pacienţi. Prognosticul este cu atât mai bun cu cât tulburarea este identificată mai devreme.
Ceea ce reprezintă o problemă este că doar o persoană din 3 care suferă de atacuri de panică primeşte un tratament adecvat. Peste 90% dintre pacienţi au convingerea că au o boală fizică şi se prezintă la neurolog (44% ), cardiolog (39% ) şi la gastroenterolog (33% ) .
Prezenţa a minim 4 simptome din cele 13 de mai jos permite diagnosticarea atacului de panică.
Simptome cardiovasculare
1. Palpitaţii, ritm cardiac accelerat (senzaţia că inima bate "nebuneşte" ) ; 2. Transpiraţie; 3. Dureri în piept;
Simptome respiratorii
4. Senzaţie de sufocare, nod în gât sau respiraţie neregulată;
Simptome gastrointestinale
5. Senzaţie de greaţă, vomă sau dureri de burtă;
Simptome neurovegetative
6. Ameţeli, pierderea echilibrului, senzaţie de leşin; 7. Senzaţia că te îneci; 8. Tremurături; 9. Senzaţia de amorţeală sau furnicături; 10. Frisoane sau puseuri de căldură;
Simptome psihologice
11. Sentimentul că lumea nu e reală sau sentimentul de detaşare de sine; 12. Teama de a nu pierde controlul sau de a înnebuni; 13. Teamă de a nu muri, teama de a nu face un atac de cord, atac cerebral etc.
Fiecare dintre noi are momente in care se lupta cu suferinta: avem emotii intense si dificile, ganduri negre, amintiri dureroase, senzatii nedorite sau intolerabile. Ne gandim la toate acestea, ne ingrijoram in legatura cu ele, le anticipam, ne speriem de ele, ne intrebam daca vom mai fi ca inainte..
Majoritatea oamenilor care au probleme de ANXIETATE si DEPRESIE asteapta prea mult pana sa ceara ajutor, sperand ca lucrurile se vor imbunatati si problemele vor trece. Studiile arata ca o data cu trecerea timpului aceste probleme se agraveaza, NU "trec", iar trecerea timpului este inutila, nu conduce la nimic bun. Aceste probleme sunt tratate prin psihoterapie cognitiv-comportamentala. Apelati cu incredere la un psiholog