Psiholog clinician - GHEORGHICESCU Diana

Consiliere familială şi de cuplu

Prezentare de caz - Conflictul marital

Multe relaţii de cuplu trec de la dragostea imatură la cea matură. Altele se destramă în această tranziţie din cauza incapacităţii unuia sau ambilor parteneri de a iubi matur. Trecerea nu se face uşor, ci dimpotrivă cu conflicte, suferinţe adaptări. De altfel, Erich Fromm considera că iubirea este o artă, un mod de a trăi în artă" şi milita pentru învăţarea acestei arte aşa cum se procedează în oricare artă (muzică pirctură etc. ). Ceea ce ajută însă la transformarea iubirii imature în iubire matură, după Fromm sunt: Disciplina - adică angajarea responsabilă a timpului şi eu-lui personal; Concentrarea - asupra partenerului, pentru a-1 putea cunoaşte şi înţelege; Răbdarea - e nevoie de exerciţiu, în timp şi treptat, pentru a învăţa să iubeşti; Sensibilitatea — legată mult de conştientizarea propriilor erori, fluctuaţii de sentimente şi autocontrol; Depăşirea narcisismului - ieşirea din propriul eu, din propriile plăceri, din egocentrism şi egoism şi a manifesta modestie şi disponibilitate în relaţie. De altfel, toţi cei care au ajuns la dragostea matură afirma că satisfacţia maritală este mult mai crescută, că intimitatea şi satisfacţia sexuală sunt incomparabil mai plăcute şi pline de satisfacţii decât în timpul îndrăgostirii sau la tinereţe. Bagarozzi concluzionează că intimitatea este „un proces interactiv care conţine o serie de componente bine structurate şi interrelaţionate" în centrulacestora stau „cunoaşterea, înţelegerea, acceptarea celuilalt şi aprecierea modului unic al partenerului de a vedea lumea" (D. Bagarozzi, 2001, p. 56 ). Acelaşi autor menţionează ca intimitatea este o nevoie umană de bază, ce derivă din nevoia fundamentală de supravieţuire, de ataşament. Acest lucru poate fi observat cu relativă uşurinţă la persoanele care au fost private în perioada imediat după naştere de un ataşament bun faţă de mamă şi care devenite adulte, au dificultăţi de dezvoltare a intimităţii (Ainsworth, Blehar, Waters, Wall, 1978, Bowlby, 1969, 1973, 1988, Horner, 1984 ). Nevoia de intimitate poate fi conceptual izată. din punctul de vedere al dezvoltării, ca o manifestare mai matură, mai diferenţiată şi mai avansată a nevoii biologice universale de apropiere, de contact cu o altă fiinţă umană. De aceea, această nevoie de intimitate va varia în intensitate de la o persoană la alta. astfel încât, în fiecare cuplu, partenerii vor avea nevoi de intimitate diferite atât per global, cât şi pe fiecare componentă a intimităţii în parte.Comunicarea, cum spuneam şi mai devreme, poate stimula sau diminua intimitatea cuplului. Stimulativă este comunicarea directă a nevoilor şi dorinţelor fiecărui partener, adică atunci când mesajele sunt clare, directe şi sincere. Conflictul marital Cantitatea de conflict într-un mariaj este o funcţie a gradului de fuziune din relaţie şi a intensităţii anxietăţii corespunzătoare. (Papero, 1991 ). Poate avea loc un proces ciclic în care conflictul este urmat de distanţă emoţională, o perioadă de apropiere caldă, apoi o creştere a tensiunii care precipită un alt conflict şi, astfel, ciclul se perpetuează Concordanţa între imaginea partenerului şi Eul ideal, altfel spus stima reciprocă. Soţul are calităţile pe care soţia îşi doreşte să le aibă şi invers. a ) Absenţa conflictului între fiecare dintre soţi şi părinţii lor. Conflictele nelichidate între soţ şi părinţii săi, între soţia sa şi părinţii săi, au efect asupra vieţii conjugale şi se proiectează asupra acesteia: soţul, de exemplu, manifestă faţă de soţia sa o agresivitate care, este de fapt dirijată împotriva mamei sale sau a tatălui său, sau a ambilor. 3. Concordanţa între percepţiile de rol reciproce. După A.R.Mangus, armonia conjugală este realizată atunci când soţul, de exemplu, percepe rolul pe care îl joacă în acelaşi fel în care îl percepe şi soţia sa.De obicei, se insistă asupra concordanţei între rolul jucat de către unul dintre parteneri şi rolul aşteptat de către celălalt. Mangus pune accentul asupra concordanţei la nivelul percepţiilor.Este important ca rolurile să poată fi decodificate cu ajutorul aceluiaşi sistem de referinţă. Neînţelegerea şi conflictul sunt dificil de evitat, atunci când partenerii aparţin unor contexte culturale absolut divergente.Există, în cuplu, o zonă privilegiată în care totul este important pentru cei doi, mai precis zona tranzacţională comună. Este un spaţiu în care aşteptările unuia privesc comportamente precise ale celuilalt cu privire la el şi invers. Este zona în care se joacă realmente fericirea sau nefericirea conjugală. Soţul şi soţia au aceleaşi aşteptări (fie că sunt permanente sau că se referă la o situaţie particulară );Rolul reacţional este o conduită care se organizează împotriva decepţiilor născute în situaţia diadică sau familială.Conflictul conjugal patogen este semnificativ frecvent în cuplurile asimetrice din punct de vedere al normalitătii psihice, respectiv în cuplurile în care unul din parteneri este nevrotic sau psihopat. Relaţia conduce, în final, la tulburări nevrotice sau dezvoltări disarmonice ale personalităţii soţului normal. Studiu de caz : Nume: Cristina, ii voi spune C Varsta: 42 ani Studii medii Am fost contactata de C. telefonic. Avea numarul meu de la o cunostinta care fusese in trecut clientul meu si m-a recomandat. Am stabilit o intalnire in 3 zile. Prima sedinta a decurs foarte bine. C era foarte dornica sa se deschida in fata mea si sa fie ajutata. Trecea printr-o despartire si se simtea foarte singura si disperata. Pana in present am facut 10 sedinte. Procesul terapeutic, dinamica si alianta terapeutica sunt foarte bune. A avut o copilarie cu foarte multe restrictii din partea parintilor, mai ales din partea tatalui. Tatal a incercat sa-i controleze si sa-i ghideze nevoile, alegerile si deciziile. La varsta adolescentei a inceput sa se opuna parerilor si deciziilor tatalui. Facea exact contrariul. De atunci, de cate ori I se impune sa faca un lucru face exact contrariul. S-a casatorit la 20 de ani si a avut o casatorie de 10 ani. Au fost 10 ani, frumosi, furtunosi, cu agresivitate verbala si fizica, cu foarte multe restrictii, certuri duse la extreme si umilinte. "Nu ma lasa sa ma machiez, sa ma epilez in cursul saptamanaii, sa vorbesc cu colegii (barbati ) de munca, sa intarzii 5 minute de la munca, sa ies in oras la un suc cu prietenele mele, sa ma imbrac cu fuste scurte (numai lungi pana in pamant )." "Cand era ceva care nu ii conveanea ma batea pana ma lasina apoi ma spala in cada si apoi faceam dragoste ca sa ne impacam", " Au fost zile cand ma duceam invinetita la munca" Parintii ii spuneau ca este sotul ei, ca trebuie s ail asculte si sa nu comenteze in fata lui S-a intamplat o data sa fie batuta foarte rau si invinetita pe fata si a fost vazuta de parintii ei. Atunci au fost alaturi de ea si au ajutat-o sa se mute inapoi in casa parinteasca, cu mobile cu tot ce avea la sotul ei. Nu a durat mult mutarea deoarece sotul a venit si i-a spus ca o iubeste, ca nu poate trai fara ea si sa se intoarca acasa la el. Si s-a dus, cu bagaje si mobila. A urmat o perioada in care au fost plecati impreuna in afara tarii la munca. In acea perioada relatia a fost mai calma. Cand au revenit in tara lucrurile s-au intors cum erau si inainte. A descoperit ca avea o relatie cu o alta femeie. O aducea pe cealalta in casa cand pleca ea la munca, vorbea cu ea in secret si se ducea si pe la ea pe acasa. Intr-un final a decis sa puna capat casatoriei sis a aiba liniste. Dupa o perioada de timp a inceput o noua relatie care a durat 9 ani. A fost o relatie foarte linistita. Noul partener era opusul sotului, foarte calm, ii respecta intimitatea, nu ii punea nici o restrictive si o iubea foarte mult. Singura lui dorinta fiind sa "ii daruiasca un copil", iar C nu isi dorea copii. Acesta a fost "marul discordiei" dintre cei doi. Din acest motiv se certau de fiecare data, din ce in ce mai des. C a inceput sa devina mai distanta fata de partener si inevitabil sa il umileasca verbal, atat in intimitate cat si in public. Comportamentul ei se fata de partener se schimba vizibil de la o zi la alta. Pe plan sexual lucrurile au inceput sa se inrautateasca, ea nemaidorindu-si relatii intime cu partenerul sau. Incerca pe cat posibil sa nu aiba contact sexual cu partenerul. Ii vorbea urat, il desconsidera, ii reprosa lucruri minore, uneori ii spunea direct sa plece deoarece nu isi mai doreste o relatie cu el. C a inceput sa aiba discutii virtuale cu alti barbati, iar partenerul ei a devenit suspicios. Acesta i-a instalat pe telefon o aplicatie care inregistreaza orice activitate de pe telefon si o transmite pe alt telefon (spie ). In acest fel monitoriza orice activitate a lui C de pe telefon. Partenerul lui C a surprins-o in timp ce era la o intanire cu un alt barbat (barbat cu care avea doar o relatie de prietenie ). Acesta a fost momentul in care el a pus capat relatiei dintre cei doi. C a simtit eliberare dar si sentimente de parere de rau in urma despartirii. Dupa o perioada de timp C a aflat ca fostul ei partener are o noua iubita. Acest moment a declansat disperarea ei. Nu stia daca este furioasa pe ea, pe el sau pe noua partenera. Erau sentimente contradictorii. C spune ca il iubeste si ca vrea sa se impace cu el iar peste cateva minute sustine ca nu il mai iubeste si nu intelege cum de el si-a gasit pe altcineva intr-un timp atat de scurt si ca vrea sa se razbune pe el. Observ ca scenariul ei de viata se repeta, ea simtindu-se abandonata pentru a doua oara in defavoarea altei femei. Am intrebat-o ce anume regretă in urma despartirii si mi-a raspuns " Nici eu nu stiu, stiu doar ca nu mai este langa mine si acum este cu aia, cu baba aia" (noua partenera fiind mai in varsta decat C si de cat fostul ei partener ). Se simtea abandonata pentru o femeie care este mai in varsta decat ea, care are un copil si care acum profita de tot ce ea a avut. Am intrebat-o daca isi doreste sa se impace cu el si mi-a raspuns ca ar dori, dar sigur va simti nevoia sa se razbune deaorece a inlocuit-o atat de repede. Am lucrat cu ea apoi pe trauma suferita in timpul casatoriei sale. Aceasta a lasat urme foarte vizibile in comportamentul ei actual: trece de la o stare la alta foarte repede, a devenit foarte critica cu cei din jurul ei, nu mai are incredere in barbati, tot timpul simte nevoia sa ii testeze, sa ii enerveze pana acestia ajung la o limita si astfel ea sa observe daca ei sunt capabili sa o loveasca sau nu, stima de sine este foarte redusa, cauta de fiecare data defecte posibililor parteneri pentru a le scoate in evidenta, are un limbaj agresiv fata de acestia jignindu-I (esti prost, nu esti in stare de nimic, esti un dement ). Am mai obsevat ca in momentul in care cineva este atras de ea si ii face complinemte nu crede ca sunt din suflet si considera ca nu le merita. Considera ca lucrurile frumoase care I se intampla sunt din greseala si ca oricand ceva urat se va intampla si se va trezi la realitatea cruda. Duce o viata sedentara. Se duce la munca, vine acasa si doarme 3-5 ore pe zi, iese cu greu din casa sa socializeze, isi petrece multe ore cu conversatii virtuale cu diferiti barbati, uneori pana foarte tarziu in noapte. I-am propus sa lucram pe LiniaTimpului.Este o metodă foarte mult folosită în NLP, ideea este ca daca avem o Linia Timpului, ne putem juca cu ea. Primul care a facut acest lucru este dr. Tad James, cel care a pus bazele Time Line Therapy in urma cu aproape 30 de ani. Tehnici prcum Creating your Future sunt aplicate in lumea intreaga mai ales in ultimii ani. Abordarea despre Linia Timpului prin prismaNLPa prins foarte bine atat ca mod de invatare dar si conceptual. Mai ales ca instrumentele de lucru pe Linia Timpului sunt cele folosite cu precadere in NLP. Călătoria pe linia timpului se face fixand intr-un punct de pe podeaua incaperii "Prezentul" si asezand la distanta si in sensul in care te simti confortabil „Trecutul" si „Viitorul". Acestea doua pot fi generice, pot fi chiar nasterea si moartea sau pot fi diferite momente in timp la care vrei sa te referi (chiar date exacte, legate de anumite evenimente ).Te intorci cu fata spre trecut si pornesti in explorare folosind toate acele submodalitati utilizate si la tehnica Cercului excelentei, adica atunci cand „retraiesti" un eveniment esti atent la ce vezi culori, nuante, luminozitate, locuri, oameni ), ce auzi (liniste, zgomot, muzica, ritm, intensitate ), ce simti (senzatii, emotii ), mirosuri, gusturi… Faci schimbarile pe care intelegi acum ca ai nevoie sa le faci, pentru ca perceptia evenimentului sa se schimbe in favoarea ta si sa te ajute sa elimini convingerea limitativa legata de el. Dupa ce integrezi aceste schimbari (traindu-le in imaginatia ta la intensitatea maxima posibila ), te intorci in prezent, cu noua atitudine dobandita. Apoi te indrepti spre viitor, cu noua perspectiva, nemaifiind limitat de credintele care te-au impiedicat sa vezi partea buna a lucrurilor, oportunitatile, binele din oameni, faptul ca esti inconjurat de un Univers prosper si binevoitor, ca ai resurse de a face tot ce poti visa… I-am explicat care sunt pasii de urmat. Am rugat-o sa isi aduca flori si pietre pentru desenul (drumul ei ) nostru. De asemenea am folosit si carioca pentru a descrie, intr-un cuvant sau 2, evenimentele cu pietrele sau florile.C, nu a folosit un „drum", în cabinet, ci am rugat-o să deseneze unul pe o coală de hârtie mai mare.Am integrat şi elemente de psihoterapie integrativă în terapia pe care am abordat-o, plus elemente de terapie cognitiv-comportamentală. Procedeul mai sus menţionat, Linia Timpului ne-a luat aproximativ 2 sedinte. De fiecare data cand se gandea la succesiunea evenimentelor nu vedea absolut nimic bun de trecut dupa o piatra. Avea tendinta sa puna piatra dupa piatra - "nimic frumos nu s-a intamplat in viata mea". Am incercat sa ii explic ca fiecare experienta din viata ei are si o urmare care poate fi marcata cu o floare. ("dupa fiecare bataie ma alegeam cu vanatai si sufletul plin de cioburi" - "Putem trece o floare pentru faptul ca soarele era sus pe cer si iti mangaia lacrimile tale?" - " Da, la asta nu m-am gandit niciodata. Iubesc soarele" ). Dupa terminarea desenulu (am desenat acest drum )şi am intrebat-o daca vrea sa il ia acasa sau sa il incui in raftul din cabinetul meu unde va sta in deplina siguranta si absolute nimeni nu va umbla la el pana data viitoare cand ne vom intâlni. A acceptat sa ramana desenul la mine. Asa simtea ca toate problemele din viata ei ramaneau inchise in acel cufar si nu mai trebuia sa le care dupa ea tot timpul. Am inceput sa lucram fiecare piatra si fiecare floare care o acompania. Mi-a spus ca niciodata nu s-a gandit ca erau atat de multe pietre in viata ei dar se simte fericita ca a descoperit si florile minunate care acum ii lumineaza viata si are senzatia ca negrul nu e chiar atat de negru. Inca mai lucram pe desen si sunt foarte mandra de progresele ei. A devenit mai increzatoare in ea. A cunoscut un barbat cu care incearca sa aiba o relatie. II vine greu sa schimbe scenariul ei de viata dar, se straduieste din greu. Astfel si tu poti „vindeca" rani ale trecutului, privindu-le cu ochii cunoasterii prezente eliminand astfel oprelistile din calea realizarilor viitoare, pe care ti le doresti. Tad James este personalitatea NLP care a pus bazele conceptului de Linie a Timpului si a dezvoltat o serie de tehnici foarte utile in practica psihoterapeutica, in workshopuri si traininguri de dezvoltare personala, etc. (mai multe informatii despre aceasta forma de terapie gasiti in Time Line Therapy and Basis of Personality", de Tad James & Wyatt Woodsmall ). Linia Timpului este o notiune teoretica despre cum percepem fiecare din noi timpul pe care il traim, respectiv un instrument practic care aduce o valoare impresionanta in practica psihologilor, terapeutilor, coach-ilor, facilitatorilor ale caror principale obiective sunt autocunoasterea, dezvoltarea personala si profesionala. In practica, printre beneficiile lucrului cu Linia Timpului regasim: accesul facil la experientele trecute, la proiectiile viitoare si la prezentul trait; identificarea si accesarea de resurse din trecut si aducerea acestora in prezent si viitor; identificarea de noi solutii in cazul in care persoana cu care lucram trece printr-o situatie in care ii e greu sa se decida intr-un sens sau altul; rezolvarea de conflicte interpersonale trecute si prezente; schimbarea unor convingeri si decizii limitative; stabilirea de obiective pe diferite termene si parcurgerea etapelor de atingere a acestora; descoperirea misiunii personale. Si cele mai importante doua obiective ce pot fi atinse lucrand cu Linia Timpului (pe care le-am lasat la sfarsit tocmai pentru a sublinia si mai mult importanta acestui instrument ) sunt: vindecarea traumelor si rescrierea istoriei personale si descoperirea sensului vietii.

Bibliografie

G.Chapman, Cele cinci limbaje ale iubirii, Ed.Curtea Veche, Bucureşti, 2015

T.Bîrsanu, Conf. Univ. Dr. în Psihologie, CONSILIERE FAMILIALĂ ȘI DE CUPLU, Sinteze de curs, București 2016

S.Gawain, Dezvoltarea intuiţiei, Ed.Meteor, Bucureşti, 2006 http://www.nlpinfocentre.com/nlpebooks/_James, %20Tad%20-%20NLP%20Master%20Practitioner%20-%20Manual.pdf