In lucrarea sa "Mic tratat al marilor virtuti", André Comte-Sponville afirma faptul ca recunostinta este o virture speciala, care presupune ca noi sa ne putem bucura de ceea ce avem la un moment dat in viata noastra, de o zi cu soare de exemplu, de o carte buna, de zambetul copilului nostru...de orice experienta pozitiva de viata. Studiile din literatura de specialitate indica faptul ca exista o relatie intre recunostinta si fericire/stare de bine (Watkins et al., 2003; Emmons, 2003 ) . Daca reusim sa ne cultivam placerea in surprizele pe care viata ni le ofera, ne vom simti mai increzatori si vom fi mai eficienti in atingerea obiectivelor personale. Un alt avantaj pe care il are recunostinta se refera la actiunea sa de "scut" impotriva stresului la care suntem supusi zi de zi, deoarece ne ajuta sa reinterpretam ceea ce ni se intampla intr-un mod mai rational. De exemplu, chiar daca am fost dat afara de la servici, sunt recunoscator ca sunt sanatos si pot cauta alt loc de munca, chiar daca o sa imi fie mai greu la inceput, sunt recunoscator ca am niste parinti/prieteni/rude care ma pot sprijini o perioada de timp etc. Problema consta in faptul ca suntem experti in contabilizarea problemelor si novici in ceea ce priveste listarea aspectelor pozitive din viata noastra. De cele mai multe ori, ne concentram prea mult pe ceea ce "nu merge", iar acest lucru se intampla deparece avem sentimentul ca totul "ni se cuvine". Suntem nemultumiti de faptul ca nu avem mai multi bani, un loc de munca mai bun sau ca nu avem viata pe care noi credem ca o meritam, pe care TREBUIE sa o avem. A fi recunoscator inseamna a intelege ca de fapt, nimic nu ni se cuvine de la sine. Nu e "normal" sa avem familie, prieteni, iubire, sanatatea, bucurie in viata noastra, deoarece toate acestea si multe altele sunt daruri pe care altii nu le au. Va intrebati de ce ajungem sa apreciem ceva doar dupa ce pierdem? De exemplu, de ce ajungem sa apreciem partenerul de viata doar dupa ce ne despartim, de ce ajungem sa apreciem sanatatea fizica doar dupa ce am fost gravi bolnavi, de ce ajungem sa ne valorizam prietenii dupa ce ne-au parasit? Pentru ca avem impresia ca avem dreptul la toate aceste lucruri. A nu se intelege ca recunostinta inseamna a ne multumi cu putin, sau cu orice. Nu este deloc asa. Daca sunt recunoscatoare pentru locul de munca pe care il am, nu inseamna ca daca situatia o cere, nu voi cauta altceva mai bun la un moment dat. Pana atunci insa, sunt multumita si recunoscatoare ca am unde lucra, sau ca lucrez intr-un domeniu care ma atrage. Acum ca am inteles poate unde este problema, ce putem face sa schimbam lucrurile? Cum putem sa ne cultivam recunostinta? Urmatorul exercitiu s-ar putea sa va ajute. Asadar, in fiecare dimineata, la inceputul unei noi zile din viata dumneavoastra, notati pe o foie de hartie cel putin 10 motive pentru care sunteti recunoscatori. De exemplu: 1. Traiesc 2. Sunt sanatos 3. Am ce manca 4. Sotul ma iubeste 5. Am o relatie frumoasa cu familia mea ... La inceput, unora dintre dumneavoastra va va fi mai greu, insa pe masura ce exersati, o sa constatati cat "pozitiv" va inconjoara, pe langa negativul pe care suntem mult prea obisnuiti sa il vedem.