Intai de toate, sa incercam sa nu ne enervam pe aceasta situatie care, parca, nu mai trece. Acest lucru il putem face prin a ne gasi o ocupatie placuta, plimbari in natura impreuna cu familia, petrecerea a cat mai multor momente alaturi de cei dragi. Stiu. Aceste lucruri s-au mai spus. Cu totii ne simtim provocati in aceasta perioada, simtim ca ne-am saturat si ne simtim ingraditi. Vrem ca viata sa redevina cum a fost. Intrucat nu avem puterea de a schimba ceva, trebuie sa ne adaptam. Ne putem gandi la perioada razboiului, care din ele doriti, cum copii, parinti si batrani se adaptau si isi continuau viata. Nu aveau de ales, nu puteau schimba nimic. Pastrarea rabdarii este importanta. Unii dintre noi si-o pierd mai repede decat altii, asadar este nevoie ca ceilalti sa-i sustina si sa-i sprijine. Cum spunea cineva,,, cand sunt eu jos, ma ridici tu, cand esti tu jos, te ridic eu,, . Gasirea de activitati care ne plac, noi sau pe care le-am mai incercat. Ne tin ocupati si ne ajuta sa petrecem timpul intr-un mod placut. Ca sa nu ne suprasaturam unii de altii - da, este posibil -, intrucat am stat mult impreuna in ultimul timp, putem iesi la o plimbare separat. S-au deschis terasele, putem lua o pauza unii de altii si la revenire, vom avea forte proaspete. Important este si sa avem rabdare cu copiii, si ei se straduiesc sa faca fata acestei perioade, si ei incearca sa se adapteze si poate lor le este mai greu decat noua, adultilor. Copiii scolari obisnuiti cu un program, cu revederea colegilor si prietenilor in fiecare zi, cu siguranta trec prin momente delicate si isi pot arata frustrarea mai zgomotos decat noi. Totul este sa le aratam ca ii intelegem si sa le vorbim cu mult calm. Cu siguranta, fiecare familie se straduieste sa treaca usor peste aceasta perioada. Nimeni nu stie ce va urma. Dar, important este sa ne pastram calmul si rabdarea. Numai bine!