Terapia cognitiv-comportamentala este forma de psihoterapie cea mai bine validata stiintific, dovedindu-si eficienta in tratarea unei game largi de probleme psihologice precum tulburarea depresiva majora, tulburarea de anxietate generalizata, tulburarea de panica, fobia sociala, abuzul de substante, tulburarile alimentare etc.

Desi terapia cognitiv-comportamentala variaza in functie de pacient, de natura problemelor sale, de obiectivele pe care le are, de motivatia sa pentru schimbare si de experientele anterioare cu procesul terapeutic, aceasta se ghideaza dupa cateva principii de baza valabile pentru toti pacientii. Astfel, terapia cognitiv-comportamentala:
- pune accentul pe prezent si pe colaborarea si participarea activa a pacientului in cadrul procesului terapeutic
- este orientata spre scop si focalizata pe problema, fiind structurata si de scurta durata
- este educativa, invatand pacientii sa devina propriul lor terapeut, prevenind astfel recaderile.

Pe scurt, modelul cognitiv sugereaza ca ceea ce au in comun toate tulburarile psihologice este un mod disfunctional/nesanatos de gandire, care influenteaza emotiile si comportamentul. Atunci cand oamenii invata sa gandeasca intr-un mod mai realist si mai sanatos, observa o imbunatatire a starii lor emotionale si a comportamentului.