Anxietatea poate fi definită ca o stare afectivă caracterizată de un set de reacţii emoţionale negative ce apar din anticiparea unui pericol real sau imaginar.

Anxietatea socială este caracterizată printr-o frică intensă provocată de expunerea la anumite tipuri de situaţii sociale sau de performanţă, ducând adesea la un comportament de evitare (ex: Nu pot să susțin prezentarea, mă voi face de râs la ședință ). De asemenea, anxietatea socială este caracterizată de prezența distorsiunilor de interpretare negative și absența distorsiunilor positive - informația din mediul social este adesea ambiguă, ea putând fi interpretată în feluri multiple, astfel că în anxietatea socială interpretarea expresiilor, comentariilor și a evenimentelor se fac într-o manieră negativă.

La ce ne gândim când spunem distorsiuni? Distorsiunile de interpretare fac referire la tendința alterată de procesare a stimulilor ambigui din mediu, astfel că distorsiunile de interpretare negativă pot fi definite ca tendința de a procesa negativ și dezadaptativ stimulii ambigui din mediu, în absența unor indicii cum că acei stimuli ar putea fi periculoși. Aceste distorsiuni se referă la perceperea deformată/alterată în sens negativ a realității obiective, existând o diferență disfuncțională de suprapunere între realitatea obiectivă și cea percepută (ex: Prietenii mei șoșotesc și se uită la mine, sigur mă vorbesc de rău ).

Care ar putea fi consecințele acestor distorsiuni de interpretare? Este probabil ca interpretările negative să aibă un efect direct de inducere a anxietății, astfel crescând recunoașterea pericolului în situațiile sociale. Din cauza acestui grad de recunoaștere crescut al pericolului, este mai probabil ca oamenii cu anxietate socială să se angajeze în comportamente protective, care pot afecta într-un mod nefavorabil reacția celorlalți oameni.

De ce este important să știm rolul distorsiunilor de interpretare asupra anxietății? Pentru că este probabil ca interpretarea negativă a evenimentelor sociale să slăbească auto-eficacitatea percepută (convingerea unei persoane în propriile capacități de a-și mobiliza resursele necesare pentru îndeplinirea cu succes a sacinilor date, respectiv capacitatea unui om de a organiza şi executa o acţiune care asigură atingerea unui scop ) a oamenilor și să crească probabilitatea subiectivă de consecințe nefavorabile în viitoarele interacțiuni sociale. Cea mai evidentă consecință a acestor schimbări va fi probabil o creștere a evitării situațiilor sociale în viitor.

Consecințele sociale negative nu sunt în legătură doar cu felul în care sunt percepuți de ceilalți, ci de asemenea și cu evaluările de sine și cu credințele despre repercursiunile pe termen lung a acestor evenimente. Este mai probabil ca oamenii cu anxietate socială să creadă că evenimentele sociale nefavorabile vor rezulta din evaluările negative a altor oameni asupra lor și să creadă că asemenea evenimete vor avea consecințe nefavorabile pe termen lung asupra relațiilor interpersonale.

Cum am putea corecta distorsiunile de interpretare? Raționamentele, evaluările costurilor (felul în care se evaluează consecințele unei situații ) sau "interpretările catastrofice" ale evenimentelor sociale negative ar putea fi un factor cheie în menținerea anxietății sociale. Multe dintre cercetări au sugerat că tratamentul cognitiv-comportamental (se analizează gândurile, deoarece acestea stau la baza emoțiilor și comportamentelor noastre ) este asociat cu reduceri ale distorsiunilor cognitive în anxietatea socială. Există un număr semnificativ de studii care arată că îmbunătățirile care au loc în simptomatologia anxietății sociale sunt asociate cu schimbări la nivel de cogniții (la nivelul asupra felului în care gândim ) în situații sociale. Aceste îmbunătățiri se caracterizează printr-o frecvență redusă a gândurilor negative, o descreștere în îndreptarea atenției pe propria persoană, o reducerea a atenției la stimulii sociali amenințători și o probabilitate mai scăzută a costurilor evenimentelor sociale negative. Schimbările în interpretarea evenimentelor sociale negative prezic rezultate mai bune pe termen lung în tratamentul anxietății sociale. Rezultatele pe termen lung sunt foarte importante, pentru că vrem să fim bine și să rămânem bine, nu doar să ne simțim bine în momentul prezent.

În concluzie, este important să știm că distorsiunile cognitive cresc frecvența și intensitatea gândurilor negative, acestea având un rol critic în declanșarea și menținerea anxietății. Distorsiunile de interpretare negativă se referă la tendința de a procesa negativ și dezadaptativ stimulii ambigui din realitate, în absența unor indicii cum că acei stimuli ar putea fi periculoși. Oamenii cu anxietate socială sunt înclinați mult mai mult să interpreteze evenimentele sociale ambigue într-o formă negativă și să ofere răspunsuri catastrofice la evenimentele sociale concrete, slab negative. Corectarea distorsiunilor de interpretare în anxietate o putem face prin tratament cognitiv-comportamental, tratament ce analizează gândurile de la baza emoțiilor și comportamentelor pe care le avem.