REZUMAT

Lucrarea are ca obiectiv examinarea măsurii în care comportamentele sexuale de risc sunt asociate cu consumul de marijuana, expectanţele sexuale prin consumul de marijuana şi intenţiile comportamentale ca factori importanţi pentru contactarea BTS/HIV. Studiul este gândit ca preliminar pentru alte studii longitudinale, şi are un design corelaţional, având variabila-predictor (v. independentă ) consumul de marijuana şi variabila-efect (v. dependentă ) comportamentele sexuale de risc. Pentru culegerea datelor am folosit chestionare care analizează intenţia comportamentală, comportamentul sexual, consumul de marijuana, expectanţele sexuale ale consumului de marijuana, problemele legate de marijuana (RMPI ) si dependenţa de marijuana (MDS ) . Chestionarele au fost distribuite online celor 117 respondenţi împărţiţi pe două eşantioane, consumatori de marijuana (n=60 ) şi neconsumatori (n=57 ) . Rezultatele studiului arată că comportamentele sexuale de risc sunt asociate cu consumul de marijuana, cu expectanţele sexuale ale consumului şi cu intenţiile comportamentale. Avand în vedere aceste rezultate, concluziile studiului nostru arată că expectanţele sexuale legate de marijuana pot avea un rol important în stimularea contactului sexual concomitent cu consumul de marijuana, fapt ce ar putea prezice comportamente sexuale de risc.


ABSTRACT

The objective of this paper is to explore the association of sex-related risk behaviours to marijuana use, marijuana sexual expectancies and behavioral intentions as important factors for STD/HIV infection. The current study is a preliminary stage for further longitudinal sudies and consists of a correlational design, with marijuana-use as independent variable and sexual risk behaviours as dependent variable. The input data was collected by means of scales analyzing behaviour intentions, sexual behaviour, marijuana use, marijuana related problems (RMPI ) and marijuana addiction (MDS ) . The scales were sent online to the 117 participants, divided into marijuana users (n=60 ) and non-users (n=57 ) . The results emphasize that sex risk behaviours are associated with marijuana use, sexual related expectancies of marijuana use and behaviour intentions. Keeping these in mind, our study concludes that sex-related marijuana expectancies could be an important factor for the encouragement of marijuana-use during sexual intercourse, and could predict sexual risk behaviour.




I. COMPONENTA TEORETICĂ

Fundamentare teoretică

Studiul nostru examinează fenomenul considerabil răspândit al consumului de marijuana şi implicaţiile sale asupra comportamentelor sexuale de risc în cadrul unei categorii de vârstă prea puţin regăsită în literatura de specialitate şi anume cea a adulţilor tineri din România, cu vârste de până la 37 de ani. Conform Angenţiei Naţionale Antidrog (2007 ), cannabisul se consumă în toate regiunile ţării, înregistrându-se următoarele procente: 5, 6% în Bucureşti, 1, 3% în Transilvania, 1, 1% în: Muntenia, Moldova, Banat-Crişana-Maramureş, 0, 9% în Dobrogea şi 0, 6% în Oltenia.
Conform Institutului de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" din Bucureşti, 82% din totalul cazurilor de infecţie cu HIV înregistrate în 2011 în România au contactat virusul pe cale sexuală. Numărul tinerilor care trăiesc cu SIDA în SUA a crescut cu 42% din 2000 până în 2004, iar sondajele recente indică faptul că adolescenţii contactează o mare parte din noile infecţii cu boli cu transmisibile sexual (BTS ) (CDC, 2009 ) . Cea mai întâlnită BTS bacterială din S.U.A este Chlamydia, cu două dintre cele mai mari procentaje de Chlamydia printre adolescenţi în general şi tinerele adulte (Institute of Medicine, 1997; Centers for Disease Control and Prevention CDC, 1997 ) . Numărul cazurilor de herpes genital printre adolescenţii caucazieni a crescut de cinci ori iar în grupul celor cu vârsta minimă de 20 de ani, cazurile s-au dublat în ultimii 5 ani (Flemming, 1997 ) . Studiile au arătat că infectarea cu BTS poate creşte riscul infecţiei cu HIV (Melnick et al., 1997 ) . Centrul pentru Prevenţia şi Controlul Îmbolnăvirii a estimat că nu mai puţin de jumătate din cazurile noi de infecţie cu HIV pot proveni de la populaţia cu vârsta sub 25 de ani (CDC, 1997 ) .
Majoritatea studiilor de până acum pe tema consumului de marijuana şi a comportamentelor sexuale de risc s-au axat în principal pe adolescenţi. Referinţele şi rezultatele acestor studii constituie fundamentul prezentei iniţiative ştiinţifice.
Este cunoscut şi la nivel de simţ comun faptul că comportamentele sexuale de risc cresc expunerea la BTS şi contactarea virusului HIV. Adolescenţii sunt predispuşi unui risc crescut pentru mai multe consecinţe negative de sănătate asociate cu activitate sexuală timpurie şi neprotejată, incluzând infecţia cu HIV, alte BTS şi sarcină nedorită. Au rămas să fie dezbătuţi factorii de influenţă personali, familiali şi extrafamiliali (Kotchicka, Shaffera, Millerb & Forehanda, 2001 ) .
Literatura de specialitate sugerează că din ce în ce mai mulţi adolescenţi consumă tot mai mult alcool şi alte substanţe pe măsură ce devin tineri adulţi. Consumând aceste substanţe, se pot îndrepta spre comportamente sexuale riscante care îi pune în poziţia de mare risc de a contacta BTS, inclusiv HIV.
Într-un studiu făcut pe femeile de vârsta studenţiei, cazuri de infecţie cu HPV au crescut de la 26%-43% în decursul a trei ani (Ho, Bierman, Beardley, Chang, & Burk, 1998 ) . Pentru că studenţii au mai multe oportunităţi de a avea parteneri sexuali diferiţi şi pot consuma droguri şi alcool mai des înainte de contactul sexual, este mai probabil că aceştia prezintă un risc mai mare (Butcher et al., 1991 ) . Una dintre consecinţele comportamentului sexual de risc şi pentru această grupă de vârstă este creşterea numărului de boli transmisibile sexual (BTS ) .
Marea parte a cercetărilor pe populaţia tânără adultă s-a axat pe elevi (Staton & Leukefeld 1999 ), experimentările adolescenţilor cu alcool şi droguri fiind bine documentate în literatura de specialitate (Kandel, 1975; Kandel & Faust, 1980; Yamaguchi & Kandel, 1984a, 1984b ) . În studiul lui Kingree JB & Betz H. (2003 ), analiza subiecţilor a indicat că participanţii şi partenerii lor au fost mai predispuşi să folosească marijuana decât să consume alcool în timpul actului sexual.
De exemplu, într-un grup de adolescenţi cu vârste cuprinse între 13-19 ani, respondenţii au recunoscut că s-au implicat în comportament mai riscant în timpul contactelor sexuale după ce au consumat alcool sau alte substanţe, în comparaţie cu contactele înaintea cărora nu au consumat nimic (Cooper, Peirce, & Huselid, 1994 ) .
Într-un studiu realizat de Lance S Weinhart şi Michael P. Carey, rezultatele arată că cei care folosesc prezervativ când sunt "treji" tind de asemenea să îl folosească când consumă alcool. Cei care nu folosesc prezervativ când consumă alcool, probabil nu îl folosesc nici când sunt "treji". Un alt studiu a evidenţiat faptul că, femeile e mai puţin probabil să folosească prezervativul dacă au consumat alcool între 20-30 de zile pe lună şi dacă nu au negociat folosirea prezervativului. Acelaşi model prezice că femeile e mai probabil să aibe parteneri sexuali multipli daca au consumat droguri în ultima lună (Gina M Wingood, 1998 ) .
Marea parte a cercetărilor pe populaţia tânără adultă s-a axat pe elevi (Staton & Leukefeld 1999 ), experimentările adolescenţilor cu alcool şi droguri fiind bine documentate în literatura de specialitate (Kandel, 1975; Kandel & Faust, 1980; Yamaguchi & Kandel, 1984a, 1984b ) . În studiul lui Kingree JB & Betz H. (2003 ), analiza subiecţilor a indicat că participanţii şi partenerii lor e mai probabil să fi consumat marijuana decât alcool în timpul actului sexual.
Consumatorii de cannabis prezintă mai multe comportamente de risc sexual decât neconsumatorii şi un risc mai mare de infecţie HIV şi BTS (Bon, Hittner & Lawandales, 2001; Castilla, Barrio, Belza & de la Fuente, 1999; Poulin & Graham, 2001 ) . Un argument în plus adus de un alt studiu, arată că efectele situaţionale ale intoxicării cu cannabis, cum ar fi alterarea procesării informaţiilor (Kelleher, Stough, Sergejew & Rolfe, 2004 ), relaxarea şi starea euforică (Green, Kavanagh & Young, 2003 ), şi efectele afrodisiace raportate la nivel de individ (Kleiber & Soellner, 1998 ), ar putea reduce controlul comportamental şî creşte riscul contactului sexual neprotejat. Alternativ, o dispoziţie latentă pentru comportament de risc poate induce atât consumul de cannabis, cât şi risc sexual. Stall et al. (1986 ) discută factorii de personalitate în context social sau stil de viaţă obişnuit, sau o combinaţie a acestor factori ca posibile "variabile terţe" care influenţează dispoziţia de risc.
S-a demonstrat că adolescenţii care consumă substanţe în asociere cu activitatea sexuală, nu constituie singurul grup cu expunere mare la BTS şi HIV, tinerii şi adulţii constituind alte două grupuri importante expuse la aceste riscuri. De exemplu, un studiu a relevat faptul că aproape orice fel de consum de substanţe afectează capacitatea de responsabilizare a individului, indiferent de vârstă, atât la nivel personal cât şi la nivel social. Consumul anumitor droguri în timpul contactului sexual, cantitatea consumului în timpul acestei activităţi şi frecvenţa cu care se combină drogurile cu sexul, sunt toate asociate pozitiv cu activitate sexuală riscantă pentru SIDA. Înregistrările retrospective au arătat că bărbaţii care s-au abţinut de la a combina drogurile cu activitatea sexuală, e mai probabil să nu fi fost expuşi la nici un risc de SIDA în anul precedent. Bărbaţii care au combinat drogurile cu sexul era cel mai probabil să fi avut un trecut de activitate sexuală de risc mare în anul precedent. Aceste rezultate demonstrează o puternică legătură între consumul de alcool şî droguri în timpul contactului sexual şi nealinierea cu tehnicile de prevenţie a răspândirii SIDA (Stall, McKusick, Coates & Ostrow, 2008 ) .
Contactul sexual neplanificat sub influenţa alcoolului sau a altor droguri s-a dovedit a fi un factor de risc independent pentru parteneri sexuali multipli şi folosirea neregulată a prezervativului. Demonstrarea vreunei asocieri între consumul de substanţe, contactul sexual neplanificat şi alte comportamente sexuale, sprijină o abordare de minimizare a efectelor nedorite, incluzând caracterul de informare imparţială şi intervenţii adresate contactului sexual neplanificat sub influenţa unei substanţe (Poulin & Graham, 2001 ) . Încă un argument în această idee îl reprezintă un studiu, care având ca subiecţi consumatorii de droguri de mare risc, sugerează că methamphetaminele pot contribui la transmiterea heterosexuală a HIV (Molitor et al., 1999 ) . Cotele ridicate de consum de substanţe, comorbiditatea psihiatrică şi comportamentele de exteriorizare se presupun că măresc considerabil riscul de HIV/BTS în acest grup (Bryan & Stallings, 2002; Malow et al., 2001, 2006 ) .
În comparaţie cu tinerii care se abţin de la comportamente de risc, implicarea în orice fel de consum de băuturi alcoolice, fumat, şi/ sau activitate sexuală au fost asociate cu şanse crescute de depresie, ideaţie suicidară şi tentative de suicid. Cele mai crescute şanse le-au înregistrat tinerii implicaţi în consumul ilegal de droguri. Între băieţii şi fetele care se abţin de la comportamente sexuale şi consum există foarte puţine diferenţe. La fete e mai puţin probabil decât la băieţi să se implice în comportamente de mare risc, dar cele care au făcut-o au tins să fie mai vulnerabile la depresie, ideaţie suicidară şi tentativă de suicid (Denise D. Hallfors et al., 2004 ) .
Deşi consumul de substanţe este invariabil citat ca important co-factor pentru riscul de HIV/BTS, coincidenţa consumului de substanţe şi a comportamentului sexual de risc este în special o problemă proeminentă pentru adolescenţi (Malow et al., 2006 ) . În timp ce consumul de alcool a fost studiat pe larg în legătură cu comportamentul sexual riscant al adolescenţilor (Cooper, 2002 ), unele descoperiri atestă că marijuana este mai prevalentă în consumul tinerilor decât alcoolul (Kingree & Betz, 2003; Malow et al., 2001; Teplin et al., 2003 ) .
Deşi unii consideră normativă experimentarea cu consumatorii de substanţe, studii timpurii au examinat ipoteza că consumul experimental de substanţe în adolescenţă poate prezice continuarea consumului acestor substanţe în perioada de tânăr adult (Kandel, Davies, Karus, & Yamaguchi, 1986 ) . Ipoteza este susţinută de Bachman et al. (1997 ), care a înregistrat o creştere semnificativă în consumul de ţigări, alcool şi alte droguri în rândul adulţilor care au dezvoltat pattern-uri de consum de substanţe în timpul liceului. Creşterile consumului de substanţe au rezultat în parte din libertatea crescută a adolescenţilor care au devenit adulţi. Rămaşi fără agenţii de control social, cum ar fi părinţii şi liceul, tinerii sunt împinşi să ia decizii autonome în privinţa consumului de droguri şi de alcool. Bachman et al. (1997 ) a mai descoperit că cei care nu consumau în liceu e mai probabil să continue ca neconsumatori în anii următori.
În comparaţie cu comunitatea tinerilor neconsumatori, la tinerii dintr-o unitate de tratament s-a raportat vârsta mai scăzută de începere a vieţii sexuale, mai mulţi parteneri sexuali, folosirea prezervativului cu neregularitate, mai multe boli transmisibile sexual şi o mai mare prevalenţă de testare HIV. Un procentaj ridicat de boli transmisibile sexual a fost găsit la femei, iar cele consumatoare de substanţe au raportat mai multe sarcini decât cele neconsumatoare. Implicarea în consumul de substanţe a continuat să aibe legătură cu comportamentul sexual de risc de-a lungul trecerii la vârsta de tânăr adult (Susan F Tapert et al., 2001 ) .
Din studiul lui Adedeji S. Adefuye et al. (2009 ) a reieşit că, consumul de marijuana şi alcool este în legătură directă cu nefolosirea prezervativului la femeile tinere. Consumul de alcool şi droguri alterează judecata, reduce inhibiţiile şi predispune la comportamente sexuale de mare risc. Nu au fost observate diferenţe semnificative la consumatorii de alcool şi/ sau droguri în contextul activităţii sexuale. Cel mai mare procentaj (14, 6% ) dintre cei care au raportat consum de alcool şi/ sau droguri înaine de ultimul contact sexual, provine de la cei până în 20 de ani, iar cel mai mic (4, 9% ) de la cei de minim 30 de ani sau mai în vârstă .
Problemele legate de consumul de marijuana corelează cu anxietatea socială ridicată, totuşi natura acestei relaţii rămâne incertă. S-au examinat relaţiile dintre expectanţele efectului marijuanei, anxietatea socială şi consumul de marijuana în rândul elevilor de liceu. Printre indivizii cu anxietate socială, o credinţă crescută că marijuana produce dizabilităţi cognitive şi comportamentale a fost asociată cu o frecvenţă crescută a consumului de marijuana (Bucknera & Schmidt, 2008 ) .
Continuând seria descoperirilor pe această nişă, un studiu prezintă efectele acute ale fumatului de marijuana asupra conversaţiei sociale. Marijuana pare să fie o excepţie de la regula generală că abuzul de droguri creşte interacţiunea verbală (Higgins & Stitzer, 1986 ) . Efectele asupra cantităţii discursului obervate în acest studiu după administrarea unei doze puternice de marijuana sunt similare cu efectele asupra conversaţiei sociale raportate anterior în timpul administrării cronice de marijuana.
Pe de altă parte, studii anterioare au stabilit o legătură între consumul de marijuana şi comportamentul de risc. S-a efectuat un număr limitat de investigaţii de laborator asupra efectelor marijuanei în asumarea riscurilor. Studiul a dorit să analizeze efectele acute ale fumatului de marijuana asupra asumării riscului şi să identifice mecanismele comportamentale ce pot fi implicate în schimările induse de droguri în probabilitatea comportamentului de risc. Administrarea intensivă de marijuana a produs schimbări notabile în luarea decizilor de risc în condiţii de laborator.
Sensibilitatea alterată la consecinţe poate fi un mecanism în schimbările induse de droguri în asumarea riscului (Lane, Cherek, Tcheremissine, Lieving & Pietras, 2005 ) .
Efectele fumatului de marijuana asupra cogniţiei şi a funcţiilor creierului, analizate cu PET cu H2O a evidenţiat faptul că circulaţia sangvină a crescut în mai multe regiuni para-limbice ale creierului (lobii frontali temporali, insula, polii temporali ), cingulatul anterior şi cerebel (O`Leary, Block, Flaum, Schultz, Boles Ponto, Watkins, Hurtig, Andreasen & Hichwa, 2000 ) . Mai mult decât schimbările cognitive ale consumului de marijuana, se înregistrează schimbări şi la nivel comportamental. Un studiu având ca subiecţi două grupuri (placebo şi marijuana ) a concluzionat că în comparaţie cu placebo, marijuana activă a produs o varietate de efecte asupra măsurilor comportamentului uman, incluzând creşterea consumului de mâncare, erori în îndeplinirea sarcinilor psihomotorii, scăderi în volumul de ţigări de tutun consumate şi în interacţiunile verbale, şi nici o schimbare în calitatea îndeplinirii sarcinilor, timpul petrecut în condiţii sociale sau în cooperarea socială. Dimensiunile comportamentului uman se dovedesc sensibile la efectele fumatului de marijuana (Kelly, Foltin, Emurian, Fischman, 2002 ) . De exemplu, câteva studii sugereză o incidenţă semnificativ mai ridicată de BTS printre consumatorii de marijuana comparativ cu neconsumatorii (ex. Boyer et al., 1999; De Genna, Cornelius & Cook, 2007; Mertz et al., 2000; Shrier, Harris, Sternberg & Beardslee, 2001; Smith et al., 2009; Wu, Ringwalt, Patkar, Hubbard & Blazer, 2009 ) . Deşi majoritatea studiilor s-au axat pe indicatori dihotomici ai consumului de marijuana, unele dovezi sugerează că ratele mai crescute de BTS sunt o funcţie a nivelurilor crescute de consum (De Genna et al., 2007; Smith et al., în prezent ) . Majoritatea acestor studii au inclus loturi de adolescenţi sau tineri adulţi sugerând că, consumul de marijuana este un marker pentru riscul de contactare HIV/BTS în aceste grupuri.
Rezultatele studiului efectuat de Bryan AD şi Schmiege SJ şi Magnan RE (2012 ) au indicat că un consum crescut de marijuana este asociat cu o scădere mai drastică a folosirii prezervativului de-a lungul celor doi ani ai perioadei de studiu. O analiză mai profundă a celor mai recente ocazii de contact sexual a sugerat că utilizarea prezervativului e mai puţin probabilă dacă participanţii împreună cu partenerii lor au consumat marijuana şi că această legatură e mai pronunţată atunci când contactul sexual s-a petrecut cu un partener abia întâlnit.
Deşi covariaţia dintre consumul de marijuana şi incidenţa BTS a fost cercetată, o întrebare importantă rămâne fără răspuns, şi anume dacă consumul de marijuana prezice pattern-uri comportamentale specifice care conferă un risc crescut de BTS. Studii referitoare la această problemă folosind analiza globală asociativă (ex. Examinarea covariaţiei de bază dintre consumul de marijuana si comportamentele sexuale de risc ) au raportat asocieri semnificative ale consumului de marijuana cu indici sexuali de risc, incluzând iniţiere sexuală anterioară (Bellis et al., 2008; Guo et al., 2005; Scivoletto et al., 2002 ), mai mulţi parteneri sexuali de-a lungul vieţii (Bellis et al., 2008; Brodbeck, Matter & Moggi, 2006; Guo et al., 2002; Shrier, Emans, Woods & DuRant, 1997; Wingood & DiClemente, 1998; Yan, Chiu, Stoesen, & Wang, 2007 ), sex cu parteneri ocazionali (Brodbeck et al., 2008; Mertz et al., 2000 ), şi rate scăzute de abstinenţă (Malow et al., 2001 ) . Cei care au dezvoltat obiceiuri de consum de alcool şi marijuana relativ mai târziu, au avut semnificativ mai mulţi parteneri sexuali şi e mai puţin probabil să fi folosit prezervativul cu regularitate decât cei care nu au dezvoltat aceste obiceiuri (Guo, Chung, Hill, Hawkins, Catalano & Abbott, 2002 ) .
O teorie ce are la bază dispoziţia de risc şi "variabilele terţe", cum ar fi factori de personalitate, stres psiho-social sau context social obişnuit, incluzând norme specifice eşantionului legate de comportament sănătos, prezice un risc ridicat de consum şî comportament sexual de risc (ex. Stall et al., 1986 ) .
Rezultatele studiului lui J B Kingree, R Braithwaite & T Woodring au indicat că consumul de marijuana este asociat cu contactul sexual neprotejat. Adolescenţii care consumau mai multă marijuana atât în general, cât şi specific în episoadele sexuale, într-un interval de cel puţin 30 de zile înaintea studiului au raportat un nivel mai ridicat de sex neprotejat. În plus, consumul de marijuana în ultimul episod a corelat cu sexul neprotejat. Mai mult, intenţiile de a consuma marijuana în viitoarele episoade sexuale au corelat cu intenţiile de a avea contact sexual neprotejat (Kingree, Braithwaite & Woodring, 2000 ) .
Descoperirile specifice folosirii prezervativului sunt oarecum mixte; consumul de marijuana este asociat cu frecvenţă sau incidenţă redusă în majoritatea cazurilor (Adefuye, Abiona, Balogun & Lukobo-Durrell, 2009; Bellis et al., 2008; Crosby, DiClemente, Windgood, Rose & Lang, 2003; Guo et al., 2002; Kingree, Braithwaite, & Woodring, 2000; Scivoletto et al., 2002; Shier et al., 2001; Yan et al., 2007 ), dar nu în toate studiile (Mertz et al., 2000; Smith et al., în prezent; Wingood & DiClemente, 1998 ) .
În comparaţie cu studiile globale asociative, analizele asocierii situaţionale oferă avantajul relativ al estimării consumului de substanţă în contexte sexuale (ex. Frecvenţa consumului de marijuana înaintea actului sexual ) . Un studiu care foloseşte ambele abordări, atât cea globală cât şi cea situaţională, a descoperit că, consumul de marijuana în contexte sexuale a arătat o mai puternică asociere cu comportament sexual de risc decât consumul general de marijuana (Kingree et al., 2000 ) . În plus, studiile anterioare au arătat că traiectoriile consumului de marijuana în adolescenţă, prezic diferite comportamente riscante HIV câţiva ani mai târziu (Guo et al., 2002; Griffin, Botvin & Nichols, 2006 ) .
Abordările de la nivelul evenimentului sunt relevante pentru estimarea covariaţiei consumului de substanţe şi comportamentului de risc în timpul episoadelor sexuale specifice (Weinhardt & Carey, 2000 ) .
Într-un studiu ce a cuprins marea masă a populaţiei, axat pe adulţii heterosexuali, incidenţa consumului de marijuana înaintea actului sexual, nu a diferit semnificativ de-a lungul evenimentelor sexuale recente protejate şi neprotejate, concluzie neconformă cu o importantă asociere globală raportată în acelaşi studiu (Brodbeck et al., 2006 ) . Pe de altă parte, două studii pe adolescenţi au descoperit că, consumul de marijuana înaintea contactului sexual, prezice, în mare, o creştere de 3 ori a probabilităţii de nefolosire a prezervativului, în condiţii verificate pentru consum de alcool şi alţi factori de influenţă la nivel de eveniment (Kingree et al., 2000; Kingree & Betz, 2003 ) . Studiile la nivel de eveniment sugerează astfel că, consumul de marijuana este un potenţial co-factor situaţional mai puternic pentru comportament sexual de risc, decât consumul de alcool printre tineri.
Studiile consumului de marijuana şi a comportamentelor sexuale de risc au examinat mult prea puţin factorii diferenţelor individuale relevante pentru aceste asocieri. O variabilă potenţial importantă o constituie diferenţele individuale în expectanţele legate de efectele consumului de substanţe asupra comportamentelor sexuale de risc. Spre deosebire de expectanţele legate de alcool, cele legate de marijuana au fost studiate fără regularitate. Totuşi expectanţele par a fi importante în prezicerea pattern-urilor consumului de marijuana printre tinerii adulţi (ex. Gaher & Simons, 2007; Neighbors, Geisner, & Lee, 2008; Simons, Dvorak, & Lau-Băarraco, 2009 ) . În plus, două studii independente realizate prin sondaj, au descoperit că o parte însemnată a participanţilor a recunoscut consumul de marijuana în scopul creşterii experienţelor sexuale, scăderii inhibiţiilor şi/sau creşterii plăcerilor sexuale (Bellis et al., 2008; Summall et al., 2007 ) . Ţinând cont că, comportamentul sexual de risc se datorează în mare parte efectului situaţional de consum de marijuana, intervenţiile ar trebui să se axeze pe variabile situaţionale, cunoştinte de aplicare a prezervativului sau negocierea folosirii prezervativului sub influenţa marijuanei, sau evitarea consumului în contextul posibilităţii contactului sexual (Brodbecket al., 2006 ) .
Relevanţa expectanţelor consumului de marijuana asociate cu sexul este implicită în aceste rezultate deşi anterior nu s-a stabilit nimic oficial în acest sens. O credinţă mai puternică privind efectul de creştere a experienţei sexuale în urma consumului de marijuana, a prezis consumul la ultimul contact sexual, dar expectanţele privind faptul că marijuana conduce la comportamente de risc nu au prezis consum la ultima activitate sexuală (Kingree & Thompson, 2007 ) . Axându-se pe consumul de marijuana la ultimul contact sexual, studiul nu a examinat expectanţele legate de folosirea prezervativului sau a pattern-urilor mai ample de comportament sexual riscant.
În plus faţă de expectanţe, intenţiile pentru comportamente de risc sexual şi comportamente protective sunt potenţial relevante pentru studii ale consumului de marijuana şi riscul HIV/BTS. Un studiu a dezvăluit că, consumatorii de marijuana au raportat intenţii scăzute de a folosi prezervativul în viitor, ceea ce a mediat asocierea globală a consumului de marijuana cu comportamentele sexuale riscante (Brodbeck et al., 2006 ) . În plus, intenţiile pentru consumul de marijuana în timpul sexului au fost asociate cu intenţiile pentru sex neprotejat (Kingree et al., 2000 ) . În timp ce corelaţia consumului de marijuana cu intenţii scăzute de folosire a prezervativului ar putea avea câteva explicaţii, această asociere poate fi explicată parţial de expectanţe; adică, indivizii care se aşteaptă ca, consumul de marijuana să reducă probabilitatea folosirii prezervativului, pot prezenta intenţii comportamentale conforme cu acele expectanţe. Această ipoteză care concordă cu teoriile comportamentelor sănătoase, stipulează că influenţa expectanţelor asupra comportamentului este mediată de intenţii (Azjen, 1991; Hennessey et al., 2010 ) .
În concluzie, un număr semnificativ de studii au raportat asocieri ale consumului de marijuana cu comportamente sexuale de risc sau incidenţa BTS. Majoritatea studiilor au evaluat asocieri globale şi au utilizat măsurători dihotomice ale consumului de marijuana; ca rezultat, există puţină informaţie despre modul în care consumul situaţional de marijuana (ex. în timpul contactelor sexuale ), sau severitatea consumului (ex. simptome de dependenţă ) sunt asociate cu pattern-uri de comportament sexual riscant.
De asemenea, există puţine studii care au evaluat factori cognitivi relevanţi. Prezentul studiu a evaluat asocierile globale, situaţionale ale consumului de marijuana şi ale expectanţelor sexuale legate de marijuana cu rezultate riscante. Un plus adus de acest studiu îl constituie grupa diferită de vârstă cercetată (19-37 ani ) şi aducerea în atenţia comunităţii ştiinţifice şi nu numai, a acestor aspecte analizate în România.
Studiul extinde cercetările anterioare prin examinarea indicatorilor multipli ai consumului de marijuana (incluzând frecvenţa, consumul în contexte sexuale, şi simptomele dependenţei ) şi comportamentele sexuale riscante (ex. numărul partenerilor sexuali, frecvenţa folosirii prezervativului, diagnosticările cu BTS ) .
În sfârşit, am examinat intenţiile privind comportamentele sexuale de risc în timpul consumului de marijuana în relaţie cu expectanţele efectelor marijuanei asupra contactului sexual şi a rezultatelor riscante.
Studiul nostru a fost gândit şî proiectat ca fiind un studiu preliminar şi recomandat pentru explorări longitudinale viitoare.




Obiective şi ipoteze

Obiective
Obiectivul acestui studiu corelaţional este examinarea măsurii în care comportamentele sexuale de risc sunt asociate cu consumul de marijuana, expectanţele sexuale prin consumul de marijuana şi intenţiile comportamentale.

Ipoteze
Pe baza studiilor anterioare (Brodbeck et al., 2006; Hendershot et al., 2010 ), propunem următoarele ipoteze:
1. Comportamentele de risc vor fi asociate cu consumul de marijuana.
2. Comportamentele de risc vor fi asociate cu expectanţele sexuale prin consumul de marijuana.
3. Comportamentele de risc vor fi asociate cu intenţiile comportamentale.



II. COMPONENTA METODOLOGICĂ

Participanţi
Pentru a fi eligibili, indivizii trebuiau să aibă 18 ani împliniţi, să fie capabili să citească şi să scrie în limba română, să fie capabili din punct de vedere cognitiv să înţeleagă informaţia prezentată şi să fie de acord cu termenii consimţământului şi ai confidenţialităţii.
Chestionarele şi formularele de consimţământ informat şi confidenţialitate s-au distribuit pe internet, pe un site de socializare si prin e-mail unui număr mare de persoane. Participanţilor li s-a cerut să completeze câteva chestionare online, răspunsurile fiind înregistrate automat la sfârşitul chestionarelor.
Toţi participanţii (n=118 ) la studiu au fost recrutaţi prin intermediul internetului şi site-urilor de socializare. Un singur respondent a fost exclus pentru că a omis majoritatea răspunsurilor, rămânând astfel 89 de femei şi 28 de bărbaţi cu vârste cuprinse între 19-37 ani (media de vârstă = 23 de ani; abatarea standard 3, 4 ) . Cei mai mulţi (81% ) dintre respondenţi au vârste cuprinse între 19 şi 25 de ani, 15% au vârste cuprinse între 26 şi 32 de ani, în timp ce restul de 4% au vârste cuprinse între 33 şi 37 de ani.
Majoritatea participanţilor (56, 4 % ) au liceul finalizat, 39, 3% au absolvit o facultate şi 4, 2% au terminat masteratul.

Instrumente/ materiale
Variabilele consumului de substanţe şi comportamentul sexual de risc au fost evaluate pentru o perioadă de 6 luni înaintea aplicării chestionarelor.
Comportamentul sexual şi variabilele de risc sexual au inclus implicarea în contacte sexuale în cele 6 luni premergătoare, numărul total de parteneri sexuali, frecvenţa folosirii prezervativului (niciodată=1 până la totdeauna=5 ), diagnostic BTS raportat şi testare HIV raportată (Hendershot, Magnan & Bryan 2010 ) .
Variabilele consumului de marijuana au inclus: consumul de marijuana (da/nu ), frecvenţa consumului de marijuana (niciodată = 1 până la zilnic = 9 ), frecvenţa consumului de marijuana înaintea actului sexual (niciodată = 1 până la întotdeauna = 5 ), şi consumul de marijuana în timpul ultimului act sexual (Hendershot, Magnan & Bryan 2010 ) .
Expectanţele efectelor marijuanei asociate cu sexul. Expectanţele efectelor marijuanei asociate cu sexul au fost evaluate folosindu-se o măsurătoare adaptată a expectanţelor efectelor alcoolului legate de sex (Dermen & Cooper, 1994 ) . Măsurătoarea adaptată a fost identică cu cea originală cu excepţia itemilor modificaţi pentru a reflecta consumul de marijuana. Măsurătoarea include 3 subscale: intensificarea sexuală (ex. "După ce fumez marijuana, răspunsul meu sexual este ma intens" ), risc sexual (ex. "După ce fumez marijuana e mai puţin probabil să folosesc metode contraceptive" ), şi dezinhibare sexuală (ex. "După ce fumez marijuana, îmi este greu să refuz avansurile sexuale" ) . Expectanţele au fost evaluate pe o scală de 5 puncte (1= dezacord puternic până la 5 = acord puternic ), cu numere mai mari indicând expectanţe relativ mai puternice despre efectele marijuanei asupra intensificării sexuale, a riscului ori a dezinhibării. Corelaţiile inter-itemi au dovedit autenticitatea coeficienţilor subscalelor intensificării (α = .91 ), riscului (α= .82 ), si dezinhibării (α= .84 )
Probleme legate de consumul de marijuana. Probleme legate de consumul de marijuana au fost evaluate cu Indexul Rutgers al Problemelor legate de Marijuana (RMPI ), care este adaptat de la Indexul Rutgers al problemelor legate de alcool (RAPI, White & Labouvie, 1989 ) . Participanţii au indicat cât de des au experimentat diferite întâmplări negative de-a lungul ultimului an ca rezultat al fumatului de marijuana (ex. "M-am simţit ruşinat sau jenat faţă de cineva" ) . Indicativele au fost înregistrate pe o scală de 5 puncte (1= niciodată până la 5 = mai mult de 10 ori ) . Răspunsurile la itemi au fost dihotomizaţi pentru a reflecta dacă o problemă dată a fost confirmată sau nu şi apoi s-au totalizat (scor posibil 0-23 ) . RMPI a fost validat ca o măsură a problemelor legate de marijuana în alte studii (ex. Simos, Correia, Carey, Borsari, 1998; White, Labouvie & Papadaratsakis, 2005 ) .
Dependenţa de marijuana. Simptomele dependenţei de marijuana au fost evaluate folosind Scala Dependenţei de Marijuana (MDS; Stephens, Roffman & Curtin, 2000 ), conform criteriilor DSM -IV pentru simptomele de dependenţă (ex. "Nevoia de a fuma mai multă marijuana pentru a obţine acelaşi efect" ) . Simptomele au fost evaluate pentru ultimele 6 luni, scorurile totale au variat de la 0-7, reflectând numărul de 7 simptome DSM-IV.
Intenţii comportamentale. Trei itemi au evaluat intenţiile folosirii marijuanei în timpul actului sexual (ex. "Care este probabilitatea de a face sex după ce fumaţi marijuana cel puţin odată în următoarele 6 luni?" ), a intenţiilor de folosire a prezervativului când fumează marijuana (ex. "care este probabilitatea de a folosi prezervativul după ce aţi fumat marijuana?" ) şi intenţiilor globale de folosire a prezervativului (ex. "Care este probabilitatea să folosiţi prezervativul de fiecare dată când faceţi sex în următoarele 6 luni?" ) . Acesti itemi au fost notaţi pe o scală cu 4 puncte (1= deloc până la 4= cu siguranţă da ) (Hendershot, Magnan & Bryan 2010 ) .

Variabilele studiului

Field (2009, p. 7 ) sugerează abandonarea termenilor variabilă independentă şi dependentă în cazul studiilor non-experimentale în favoarea termenilor variabilă-predictor şi variabilă-efect, pentru că în acest tip de studii nu manipulăm variabilele şi nu putem genera afirmaţii cauzale despre relaţiile dintre variabile. Aşadar, pentru că studiul nostru este unul corelaţional vom utiliza termenii predictor şi efect pentru organizarea variabilelor.
Aşadar, variabila-predictor (variabila independentă ) analizată în acest studiu este consumul de marijuana. Funcţia acestei variabile este de a explica o anumită varianţă în efectul studiat.
Variabilele co-predictor vizate în acest studiu sunt expectanţele sexuale pentru consumul de marijuana şi intenţiile comportamentale. Funcţia acestor variabile e de explica o varianţă suplimentară faţă de predictorul principal în efectul studiat.
Variabila-efect (variabila dependentă ) analizată în acest studiu sunt comportamentele sexuale de risc.



Procedura

Instrucţiunile au fost predate participanţilor prin intermediul poştei electronice (e-mail ) şi a site-urilor de socializare (facebook, twitter ), după cum urmează: "Vă invităm să luaţi parte la un studiu de cercetare privind asocierea consumului de marijuana şi expectanţele sexuale ale consumatorilor cu comportamente sexuale de risc. Este important ca Dvs. să citiţi şi să înţelegeţi principiile pe care le vom aplica în relaţie cu cei care iau parte la acest studiu, participarea Dvs. fiind în întregime voluntară. Instrucţiunile specifice se află la începutul fiecărui chestionar şi vă rugăm să vă asiguraţi că le urmaţi întocmai. Pentru orice nelămurire vă rugam să vă adresaţi autoarei studiului".
Metodele de eşantionare nu au fost extrase aleatoriu, subiecţii fiind selectaţi pe bază de voluntariat.
Pentru a asigura echivalenţa formelor, instrumentele fiind administrate în altă limbă, adaptarea lingvistică a fost realizată prin două traduceri independente, ajungându-se la varianta finală prin consens.




III. REZULTATE

Analize descriptive pentru comportamentele de risc sexual şi consumul de marijuana
Analizele descriptive arată că 87, 2% dintre respondenţi au avut relaţii sexuale în ultimele 6 luni, dintre care 25, 6 % au răspuns că nu au folosit niciodată prezervativul, sau aproape niciodată 13, 7%. Comparativ, 24, 8% au răspuns că au folosit mereu prezervativul sau aproape mereu (20, 5% ) . Cei mai mulţi dintre participanţi (49, 4% ) au răspuns ca au folosit prezervativul "aproape niciodată" sau "uneori" (15, 4% ) .
Doar puţini subiecţi (4, 3%; n = 5 ), au raportat diagnosticarea cu boli transmisibile sexual şi doar 9, 4 % au fost testaţi pentru HIV în ultimele 6 luni, conform răspunsurilor oferite. Aproximativ jumătate dintre subiecţi au consumat marijuana în ultimele 6 luni (51, 3% ) .

Analize descriptive comparative intre cele două grupuri

În prinvinţa contactului sexual, 93% dintre fumători au avut contact sexual în ultimele 6 luni în comparaţie cu 80% dintre nefumători.

Probabilitatea folosirii prezervativului

Din câte se poate observa în Graficul 1, probabilitatea ca utilizatorii de marijuana să folosească mereu prezervativul este mai mică (40% ) decât cea a cosumatorilor (peste 50% ) . Cu toate astea mai puţin de 5% dintre neconsumatori au raportat că nu au intenţia de a folosi niciodată prezervativul în urmatoarele 6 luni, în comparaţie cu cei care consumă marijuana (peste 10% ) . În plus, rezultatele arată că, peste 35% dintre consumatori au răspuns că probabil vor utiliza prezervativul, peste 10% răspunzând că probabil că nu vor folosi prezervativul. Neconsumatorii au răspuns asemănător cu celălalt grup, sub 15% dintre ei relatând că probabil că nu vor utiliza prezervativul în următoarele 6 luni şi peste 25% raportând că probabil că vor folosi prezervativului.

Grafic 1.


Numărul de parteneri sexuali în decursul vieţii

Am prezentat diferenţele dintre grupuri în ceea ce priveşte numărul partenerilor sexuali în decursul vieţii în Graficul numărul 2 . Aşadar, cei mai mulţi dintre cei care au avut un singur partener sexual în decursul vieţii sunt neconsumatorii de marijuana (peste 30% ), în comparaţie cu cei care consumă marijuana (sub 20% ) . Peste 20% dintre neconsumatori au raportat 2 parteneri sexuali, peste 10% au raportat 3 parteneri sexuali, sub 10% au raportat 4, iar în măsură egală cu utilizatorii de marijuana sub 10% au raportat 5 parteneri sexuali. Sub 5% au raportat 6, 7, 8 respectiv 10 parteneri sexuali şi peste 15 % au răspuns ca au avut peste 10 parteneri sexuali de-a lungul vieţii. În comparaţie cu neconsumatorii de marijuana, consumatorii au raportat într-un procentaj mai mic (sub 5% ) că au avut 2 parteneri sexuali şi 3 parteneri (sub 10% ) . Totuşi, peste 10% dintre aceştia au raportat că au avut 4 parteneri sexuali de-alungul vieţii, 6, 8 respectiv 10 parteneri (peste 5% ), 7 parteneri (peste 10% ) şi peste 10 parteneri sexuali în decursul vieţii au avut peste 15% dintre consumatorii de marijuana. În plus, mai puţin de 5% din ambele grupuri au raportat că nu au avut nici un partener sexual până în momentul de faţă.
Grafic 2.


Frecvenţa folosirii prezervativului în următoarele 6 luni
Frecvenţa folosirii prevervativului în următoarele 6 luni este reprezentată în Graficul 3. Cu o diferenţă de doar câteva procente (2% ), atât consumatorii (27% ) de marijuana, cât şi neconsumatorii (25% ) au admis că nu au folosit prezervativul în ultimele 6 luni, diferenţele sunt la fel de mici şi în cazul în care prezervativul nu s-a folosit aproape niciodată (13% consumatori, 14% neconsumatori ) . În schimb, puţin peste 10% dintre neconsumatori au raportat că au folosit prezervativul uneori, în comparaţie cu cei care consumă marijuana (20% ) . Peste 25% dintre neconsumatori au admis faptul că au folosit prezervativul în ultimele 6 luni aproape mereu în comparaţie cu consumatorii de marijuana (15% ) . În sfârşit, comparând cele 2 grupuri, ambele au raportat, cu mici diferenţe, un procentaj asemănător (24% neconsumatori, 25% consumatori ) al folosirii cu regularitate (mereu ) a prezervativului în ultimele 6 luni.

Grafic 3.



Statutul relaţiei cu ultima persoană la ultimul contact sexual

În comparaţie cu cei care consumă marijuana (sub 70% ), neconsumatorii au raportat într-un procentaj mai mare (peste 80% ) că ultima persoană cu care au avut contact sexual a fost partenerul de viaţă. (Grafic 4. ) . Consumatorii s-au implicat mai mult (25% ) decât neconsumatorii (12% ) în ultima activitate sexuală cu partener sexual ocazional. În plus, o parte dintre consumatorii de marijuana (7% ) au raportat că la ultimul contact sexual, partenerul era cineva abia cunoscut în comparaţie cu neconsumatorii care nu au decurs la acest gest.
Grafic 4.


Mai mult, dintre cei care au raportat că au consumat marijuana 10% au admis că au fost testaţi pentru infecţia cu HIV, în comparaţie cu neconsumatorii (8.8% ), dar cu toate astea, 5, 3% dintre cei care nu consuma marijuana au raportat diagnosticarea cu boli cu transmitere sexuală în comparaţie cu cei care consuma marijuana (3, 3% ) .
Analize descriptive pentru eşantionul fumatorilor
Cei mai mulţi dintre fumători (27, 4% ) au răspuns că au fumat marijuana ocazional, 7, 7% au raportat o frecevenţă de consum de 4-5 ori pe lună, 6, 8% au raportat un consum de 2-3 ori pe lună, în timp ce restul participanţilor au raportat o frecvenţă în consum care variază de la 2-3 ori pe săptămână (2, 6% dintre respondenţi ), la o dată pe lună (2, 6 % dintre respondenţi ), până la o dată pe săptămână (1, 7% ) şi 4-5 ori pe săptămână (1, 7% dintre respondenţi ) . În Figura 1 am reprezentat grafic frecvenţa consumului în rândul participanţilor care au consumat marijuana în ultimele 6 luni (n = 60 ) .
Figura 1


În Figura 2. am reprezentat contactul sexual concomitent cu consumul marijuanei în ultimele 6 luni. Aproape jumătate dintre consumatorii de marijuana (48% ) au raportat că nu au avut niciodată un contact sexual concomitent cu consumul de marijuana iar puţin sub 20% au răspuns că nu au avut aproape niciodată o astfel de experienţă. Totuşi, 30% dintre consumatori au raportat că au apelat câteodată la consumul de marijuana concomitent cu contactul sexual şi doar aproximativ 5% că au avut acest comportament aproape întotdeauna. Niciunul dintre respondenţi nu a raportat că ar fi avut contact sexual concomitent cu consumul de marijuana întotdeauna.

Figura 2.



În ceea ce priveşte intenţia de folosire a prezervativul după consumul de marijuana în urmatoarele 6 luni, peste 30% au raportat cu siguranţă da, aproape 40% au raportat probabil că da, iar doar puţin peste 15% au răspuns că nu au de gând să folosească deloc prezervativul, rămânând aproape 15% care au răspuns că probabil nu îl vor folosi în următoarele 6 luni. Aceste rezultate fiind reprezentate în Figura 3.


Figura 3.


Privind intenţia de a consuma marijuana înaintea contactului sexual, aproape jumătate (45% ) dintre consumatorii de marijuana, au răspuns că probabil vor recurge la acest comportament în următoarele 6 luni iar aproape 20% că vor consuma marijuana cu siguranţă înainte de a face sex . În plus, doar puţin sub 15% au admis că probabil nu vor consuma marijuana înaintea contactului sexual şi puţin peste acest procentaj (~17% ) au raportat că nu vor recurge deloc la consumul de marijuana înaintea actului sexual în viitoarele 6 luni. (Figura 4. )
Dintre consumatorii de marijuana 18% au raportat consumul la ultimul contact sexual, 63% au raportat simptome de dependenţă, iar 98, 3% au raportat cel puţin o problemă legată de consumul de marijuana (ex. Nu am fost în stare să îmi îndeplinesc sarcinile personale sau să învaţ pentru un test, mi-am neglijat responsabilitaţile, am avut simptome de sevraj, adică m-am simţit rău pentru că nu am mai fumat sau am redus
Figura 4.


consumul de marijuana, am incercat să reduc fumatul de marijuana, m-am simţit rău, am simţit paranoia sau anxietate în viaţa de zi cu zi ) .


Structura factorială şi consistenţa internă pentru expectanţele sexuale prin consumul de marijuana

Pentru a verifica dacă mărimea eşantionului studiat este adecvată pentru analize factoriale am calculat indicele Kaiser-Meyer-Olkin (KMO ), rezultând o valoare de 8.43. Conform lui Hutcheson & Sofroniou (1999 ) o valoare KMO între .8 şi .9 este foarte bună (8.43, în cazul nostru ) şi arată că mărimea eşantionul este potrivită pentru analize factoriale. De asemenea, testul Bartlett este foarte semnificativ (p < .001 ), ceea ce înseamnă că analiza factorială este adecvată pentru acest eşantion (Field, 2009 ) .
Pentru a stabili validarea relativă la constructele măsurate pentru scala "Expectanţe sexuale prin consumul de marijuana" adaptată în limba romană, am condus o analiză factorială exploratorie a itemilor scalei.
Metoda utilizată pentru extracţia factorilor a fost metoda componentelor principale, cerându-se extracţia tuturor factorilor cu o valoare eigen mai mare decât 1 (criteriul general acceptat a lui Kaiser, 1960 ) . În urma extragerii factorilor, au rezultat 3 factori cu valori eigen peste criteriul lui Kaiser de 1 care în combinaţie explică 71, 55% din varianţa totală (a se vedea Anexa 1 ) . Saturaţiile itemilor in cei 3 factori rezultaţi sunt prezentate in Tabelul 1.
Pentru analizarea saturaţiilor ne-am ghidat după recomandarile lui Stevens (2002 ), care sugerează că pentru un eşantion de aproximativ 100 de participanti să fie selectaţi doar itemii cu saturaţii de peste .51. Prin urmare, am renunţat la itemul nr. 6 pentru că nu respectă acest criteriu. În urma comparaţiei cu subscalele originale, itemul 5 ("după ce fumez marijuana sunt un partener sexual mai bun" ) ar fi trebuit sa aibă o saturaţie de peste .51 în factorul 3 şi nu în factorul 1, aşa cum arată analiza noastră (a se vedea Tabelul 1, 2 ) . Aşadar, pentru că nu indeplineşte criteriul unei saturaţii de .51 în factorul 3, am decis să renunţăm la el.
Toţi ceilalţi itemi au cea mai mare saturaţie în acelaşi factor ca şi subscalele originale (Dermen, & Cooper, 1994; Hendershot et al., 2010 ), ceea ce constituie o dovadă a validităţii relative la construct a componentelor rezultate (Field, 2009 ) .



Tabelul 1. Saturaţiile itemilor în cei 3 factori rezultaţi
Itemii scalei Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3
1. după ce fumez marijuana mă simt mai apropiat de partenerul sexual, 904, 235
2. după ce fumez marijuana, răspunsul meu sexual este mai intens, 900, 143
3. după ce fumez marijuana sunt mai puţin emoţionat/ă legat de sex, 836, 101, 286
4. după ce fumez marijuana îmi place sexul mai mult decât de obicei, 735, 351
5. *după ce fumez marijuana sunt un partener sexual mai bun, 518, 266, 488
6. *după ce fumez marijuana e mai puţin probabil să folosesc metode contraceptive, 335, 333, 254
7. după ce fumez marijuana e mai puţin probabil să fiu precaut înainte de contactul sexual, 905
8. după ce fumez marijuana e mai puţin probabil să aflu de la un partener sexual nou dacă are sau nu boli transmisibile sexual, ca sida sau gonorrhea, 839
9. după ce fumez marijuana e mai puţin probabil (să cer partenerului ) să folosesc prezervativul, 114, 816, 193
10. după ce fumez marijuana am contact sexual cu persoane cu care nu aş fi avut dacă nu aş fi fumat marijuana, 749, 300
11. după ce fumez marijuana e mai probabil sa fac lucruri în timpul actului sexual pe care nu le-aş face dacă nu aş fi fumat marijuana, 233, 251, 827
12. după ce fumez marijuana îmi este mai greu să refuz avansuri sexual, 376, 806
13. după ce fumez marijuana este mai probabil să am contact sexual la prima întalnire, 309, 179, 800
Notă: saturaţiile cu valori mai mari de .40 sunt prezentate in bold. Semnul * din fata itemului denota renuntarea la acel item (a se vedea explicatiile de mai jos )





Tabelul 2. Comparaţie între factorii aşteptaţi şi cei rezultaţi, cu itemii aferenţi

Factorii asteptati cu itemii aferenti (Dermen, & Cooper, 1994; Hendershot et al., 2010 ) Factorii rezultaţi Observaţii
Intensificare: itemii 1, 2, 3, 4, 5
F1: 1, 2, 4, 5 itemul 3 nu are o saturaţie suficentă (peste .51 ) - eliminat
Risc: itemii 6, 7, 8, 9
F2: 6, 7, 8, 9 acoperit total

Disinhibare: itemii 10, 11, 12, 13

F3: 10, 12, 13 itemul 11 nu incarca suficient (peste .51 ) pe componenta aşteptată - eliminat


Validarea discriminantă a subscalelor

Pentru validarea discriminantă a subscalelor care măsoară expectanţele sexuale prin consumul de marijuana s-au calculat coeficienţii de corelaţie liniară între acestea (vezi Tabelul 3 ) . Pentru a examina aceste intercorelaţii, le-am comparat cu cele obţinute de Dermen, & Cooper (1994 ) pe un eşantion din SUA (N = 914 ), format din adolescenţi cu vârste cuprinse între 13 şi 19 ani. Examinarea comparativă (corelaţiile obţinute de Dermen & Cooper apar în paranteză în Tabelul 3 ) arată ca intercorelaţiile sunt similare cu cele obţinute de Dermen & Cooper (1994 ), ceea ce demonstrează validitatea discriminantă a subscalelor adaptate în limba romană.

Tabelul 3. Intercorelaţiile dintre subscalele expectanţelor sexuale prin consumul de marijuana

1 2 3
Intensificare
Risc .18 (.24 )
Dezinhibiţie .35 (.44 ) .60 (.53 )

Notă: corelaţiile din paranteze sunt cele obţinute de Dermen & Cooper (1994 )
Examinarea proprietăţilor scalei

Întregul eşantion (N= 117 ) a fost folosit pentru aceste analize. Scorurile subscalelor au fost calculate prin însumarea itemilor care aparţin fiecărui factor. Tabelul 4 prezintă numărul de itemi, mediile, abaterile standard şi coeficientul de consistenţă internă (coeficientul α a lui Cronbach ) . Coeficienţii de consistenţă internă obţinuţi (.86, .87 şi .90 ) arată că subscalele au o fidelitate foarte bună, depăşindu-se pentru fiecare scală indicatorul de .7 general acceptat pentru consistenţa internă a testelor psihologice (Cortina, 1993 ) .

Tabelul 4. Propritaţile scalei expectanţelor sexuale prin consumul de marijuana

Subscala Nr. de itemi Medii Abatarea standard Coeficientul α
Intensificare 4 12, 55 4, 11 .86
Risc 4 10, 45 5, 03 .90
Dezinhibiţie 3 6, 79 3, 35 .87


Consumul de marijuana şi comportamentele sexuale de risc
În comparaţie cu neconsumatorii (n = 46 ) care au avut contact sexual în ultimele 6 luni, consumatorii (n = 56 ) de marijuana care au avut activitate sexuală, au raportat un procentaj mai mare de nefolosire a prezervativului (26, 7% faţă de neconsumatori - 24, 6% ) . În plus, 40% dintre consumatorii de marijuana au raportat că folosesc prezervativul aproape mereu sau întotdeauna, neconsumatorii raportând un procentaj mai mare (50, 6% ) a folosirii prezervativului în marea majoritate a actelor sexuale sau întotdeauna. Cu toate acestea, în grupul consumatorilor de marijuana doar 3, 3% dintre respondenţi au fost diagnosticaţi cu boli transmisibile sexual, pe când neconsumatorii 5, 3%.

Analize corelaţionale
Analiza care s-a axat pe frecvenţa consumului de marijuana, pe problemele şi simptomele de dependenţă au inclus participanţii care au raportat consum în ultimele şase luni (n = 60 ) . Analiza care s-a axat pe comportamentele sexuale au inclus participanţii care au raportat activitate sexuală în ultimele 6 luni (n = 102 ) .
Asocierea frecvenţei consumului de marijuana (printre cei care au raportat că au consumat ), problemele şi simptomele de dependenţă cu comportamente sexuale de risc sunt prezentate în Tabelul 5. A reieşit aşadar, că frecvenţa utilizării marijuanei în general corelează semnificativ cu frecvenţa utilizării marijuanei înainte de sex (r = .31, p <.05 ) si cu contactul sexual concomitent cu folosirea marijuanei în ultimele 6 luni (r = .43, p < .01 ) .
Aşa cum ne aşteptam, aceste relaţii arată că frecvenţa comsumului de marijuana intensifică folosirea marijuanei înainte de sex şi va stimula contactul sexual concomitent cu folosirea marijuanei. Este important de menţionat aici că al doilea efect (relaţia dintre consumul de marijuana şi contactul sexual concomitent cu folosirea marijuanei în ultimele 6 luni ) este mai puternic.
De asemenea, analizele corelaţionale arată că simptomele de dependenţă favorizează creşterea în frecvenţă a utilizării marijuanei înainte de sex (r = .30, p <.05 ) . iar problemele legate de marijuana faciliteaza utilizarea acesteia înaintea actului sexual pentru eşantionul de faţă (r = .28, p <.05 ) . Totodată, rezultatele arată că frecvenţa ultilizării marijuanei corelează negativ cu consumul la ultimul contact sexual pentru eşantionul studiat. Cu toate acestea, frecvenţa utilizării prezervativului nu a corelat semnificativ cu frecvenţa consumului de marijuana si cu problemele legate de consum în rândul participanţilor.

Tabelul 5. Relaţiile dintre consumul de marijuana şi comportamentele de risc
Frecvenţa utilizarii prezervativului Frecvenţa utilizarii marijuanei înainte de sex Consumul de marijuana la ultimul contact sexual
Contact sexual concomitent cu folosirea marijuanei
Frecvenţa utilizării marijuanei .13 .31* -.29* .43**
Simptomele de dependenţă -.01 .30* -. 01 .21
Problemele legate de marijuana .05 .28* -.01 .11
Notă: * corelaţia este semnificativă la p < .05
** corelaţia este semnificativă la p < .01


Asocierea expectanţelor sexuale legate de marijuana cu comportamentele sexuale riscante şi intenţiile comportamentale sunt prezentate în Tabelul 6. Intenţia privind folosirea viitoare a prezervativului este asociată negativ cu expectanţele privind riscul sexual (r = -.37, p < . 01 ) ; aşadar, este probabil ca expectanţele privind riscul sexual să se diminueze dacă intenţia privind folosirea prezervativului este mai pronunţată. Mai mult, intenţia folosirii viitoare a prezervativului concomitent cu utilizarea marijuanei scade intensitatea expectanţelor privind riscul sexual (r = -.35, p < . 05 ) .
Un rezultat foarte important pentru scopul studiului nostru este asocierea pozitivă semnificativă dintre expectanţele de intensificare sexuală si intenţia contactului sexual concomitent cu consumul de marijuana (r = .35, p < .01 ) . Acest rezultat sugerează că expectanţele de intensificare (exemplu "după ce fumez marijuana îmi place sexul mai mult decât de obicei" ) pot avea un rol important în stimularea contactului sexual concomitent cu consumul de marijuana. Totuşi, expectanţele privind intensificarea sexuală nu sunt asociate cu frecvenţa utilizării marijuanei şi cu cea a utilizării prezervativului, nefiind asociate nici cu intenţia folosirii viitoare a prezervativului concomitent sau nu cu consumul de marijuana. Mai mult, expectanţele privind riscul nu sunt asociate cu consumul de marijuana la ultimul contact sexual şî nici cu intenţia contactului sexual concomitent cu utilizarea marijuanei.
În sfârşit, expectanţele privind dezinhibarea nu corelează semnificativ cu intenţiile folosirii viitoare ale prezervativului concomitent sau nu cu utilizarea marijuanei şi a contactului sexual concomitent cu utilizarea substanţei. Consumul de marijuana la ultimul contact sexual şi frecvenţa utilizării prezervativului nu au fost nici ele asociate cu expectanţele privind dezinhibarea în eşantionul studiat.
Relaţiile dintre consumul general de marijuana, problemele şi dependenţa asociate cu aceasta şi numarul de parteneri sexuali, diagnosticarea cu BTS si testarea HIV sunt prezentate în Tabelul 7. Astfel, numărul partenerilor sexuali este asociat pozitiv cu consumul general de marijuana în eşantionul studiat (r = .37, p < .01 ) şi cu folosirea marijuanei înaintea actului sexual (r = .31, p < 0.5 ) .



Tabelul 6. Relaţiile variabilelor studiate cu expectanţelor sexuale legate de marijuana
Intensificare Risc Dezinhibiţie
Frecvenţa utilizarii marijuanei .12 -.18 .06
Consumul de marijuana la ultimul contact sexual -.06 .08 .06
Frecvenţa utilizarii prezervativului .21 -.18 .10
Contact sexual concomitent cu folosirea marijuanei .25 -.19 -.14
Intenţia folosirii viitoare a prezervativului .17 -.37** .03
Intenţia contactului sexual concomitent cu marijuana .26* -.10 -.05
Intenţia folosirii viitoare a prezervativului concomitent cu marijuana .12 -.35* -.02
Consum marijuana înainte de activitatea sexuală .35** -.14 -.11
Notă: * corelaţia este semnificativă la p < .05
** corelaţia este semnificativă la p < .01

În plus, numărul partenerilor sexuali nu a corelat semnificativ cu utilizarea generala de marijuana in ultimele 6 luni sau cu simptomele de dependenţă şi problemele legate de marijuana în acest eşantion. Mai mult, diagnosticarea cu boli transmisibile sexual şi testarea HIV nu sunt asociate semnificativ cu consumul general şi situaţional de marijuana, frecvenţa consumului, simptomele de dependenţă şi problemele legate de consum.

Tabelul 7.
Consum general de marijuana Frecventa consumului de marijuana Consum marijuana inainte de sex Simptome de dependenta Probleme legate de marijuana

Nr. parteneri sexuali .37** .03 .31* .04 .23
Boli .05 -.01 .04 .05 .01
HIV -.08. .12 -.10 .09 .02
Notă: * corelaţia este semnificativă la p < .05
** corelaţia este semnificativă la p < .01
IV. Concluzii şi discuţii

Majoritatea participanţilor au avut relaţii sexuale în ultimele 6 luni, cei mai mulţi dintre aceştia răspunzând că au intenţia de a folosi prezervativul doar uneori sau niciodată. Cu toate acestea, diagnosticările cu BTS şi HIV sunt relativ scăzute, în condiţiile în care aproximativ jumătate dintre subiecţi au consumat marijuana în ultimele 6 luni folosind prezervativul cu o frecvenţă mai redusă decât neconsumator