Toata lumea viseaza, visele sunt o componenta importanta si incitanta a vietii noastre si inca din cele mai indepartate timpuri oamenii au fost interesati de continuturile si insemnatatea lor. Conceptia primitiva asupra viselor pornea de la idea ca acestea se afla in relatie cu lumea unor fiinte supraumane (zei si demoni ) in care primitivii credeau . Aristotel spunea ca visul nu este trimis de zei ci decurge din legile spiritului uman ca fiind o activitate psihica a celui care doarme. De la vis oamenii asteptau in general concluzii importante unele vise fiind usor de inteles, altele insa fiind mai greu de descifrat nu de putine ori ramaneau neinterpretate. In general existau doua metode de interpretare a visului: prima (interpretarea simboloca ) incerca o abordare a intrgului continut al visului pe care il inlocuia cu un alt continut inteligibil (Freud trimite ca si exemplu la visul faraonului si la interpretarea lui Iosif ) . Cealalta metoda (cea a descifrarii ) trata visul ca pe un cod si incearca inlocuirea unui semn din vis cu altul clar stabilit (am visat o masina = veste buna ) . Se simtea deci nevoia din cele mai vechi timpuri ca visele sa fie interpretate . Sigmund Freud a tratat acest subiect in volumul sau cu acelasi nume (Interpretarea Viselor ) pe care l-a considerat ca fiind cea mai importanta lucrare a sa. In acea perioada Freud conceptualiza modelul topografic (se referea la aparatul psihic in termeni de inconstient, preconstient, constient ) tocmai pentru a putea explica procesele visului . Dar cum proceda Freud? La sfarsitul secolului al 19-lea pacientul era incurajat sa aduca in analiza gandurile, asociatiile libere (exprimarea libera, fara discriminare, a gandurilor care vin in minte plecand de la un element dat sau in mod spontan ) si mai ales visele sale. Apoi pacientul era invitat sa asocieze liber pe baza unor elemente ale visului iar in final ii era explicat visul, continutul inconstient din spatele visului, in lumina intelegerii psihanalitice.
Avand la baza lucrarea lui Freud am sa incerc sa descriu sumar cateva caracteristici ale visului :
- Visul are legatura intotdeauna cu viata vigila, adica si cele mai absurde imagini din vis, sau cele mai minunate, au sau au avut legatura cu viata psihica sau cu lumea externa . Elementele onirice nu sunt insa in nici un caz simple reprezentari ci "trairi verosimile si rela ale sufletului "asa cum au aparut initial in starea de veghe prin intermediul simturilor.
- Functia principala a visului este de protejare a somnului impotriva excitantilor interni sau externi care altfel ne-ar impinge catre desteptare si actiune.
- Pentru ca visul sa se produca este absolut necesar sa existe niste stimuli care sa duca la aparitia lui. Freud enumera patru tipuri de surse ale visului: excitatii senzoriale externe (o lumina in ochi in timpul somnului, frigul resimtit daca ne-am dezvelit, etc ), excitatii senzoriale interne (halucinatii vizuale sau auditive ), stimuli organici interni (senzatii musculare, gastrice, senzatii sexuale, etc ) si surse de stimulare pur psihice. Visul prefera impresiile zilelor precedente (numite `rest diurn` ) care se afla intr-o legatura mai mult sau mai putin stransa cu dorinta inconstienta, insa are la dispozitie si cele mai indepartate amintiri ale noastre care in stare de veghe sunt considerate de mult uitate (Freu spune "in vis il regasim subzistand pe copil cu impulsurile sale" ) .
- Visul este intotdeauna o implinire de dorinta, dorinta care, dintr-un motiv sau altul nu a putut fi implinita in stare de veghe. Dorinta care stimuleaza visul este de natura inconstienta, daca ea este constienta poate deveni stimul al visului numai daca reuseste sa trezeasca si sa se lege de o dorinta inconstienta prin care se intareste. Visele clare de dorinta, nedeformate, sunt evidente la copii.
- Visul se constiuie intr-un continut manifest (totalitatea elementelor din care este format un vis asa cum ii apar celui care viseaza ) insa dupa descifrare acesta nu mai apare ca un film, ca o succesiune de imagini, ci ca o organizare de idei, cu un sens ce expima una sau mai multe dorinte (acesta este continutul latent ) .
- Cenzura in vis - vorbind de prima topica, intre sistemul inconstient si sistemele preconstient-constient Freud plaseaza cenzura, un baraj selectiv care permite sau nu (in functie de cat sunt de periculoase ) continuturilor inconstiente sa devina constiente . In vis cenzura slabeste dar numai intr-o anumita masura, astfel ca unele vise ce presupun o dorinta inconstienta puternica si neadecvata pentru a intra libera in constiinta sunt deformate si exprimate astfel in continutul manifest al visului, aparent fara legatura cu acea dorinta. Deformarea visului se dovedeste a fi deci un act de cenzura.
- Deformarea in vis - Visul pe care ni-l amintim la trezire este doar un un rest al travaliului oniric datorita procesului de condensare, un proces care isi afla fundamentul in ipoteza economica si anume : o reprezentare unica exprima ea singura mai multe lanturi asociative la a caror intersectie se afla. Acest lucru poate insemna faptul ca in vis, un element (o imagine, o senzatie ) cuprinde o multitudine de semnificante care au aceeasi calitate (insemnatate ) sau sunt prezente de mai multe ori in diferite idei ale visului iar faptul ca aceste elemente dobandesc uneori o pregnanta deosebita in vis este urmarea faptului ca, deoarece sunt produse ale conensarii, sunt puternic investite. Supradeterminarea este o alta modalitate de compunere a visului, fiecare dintre elementele continutului manifest al visului este reprezentat de mai multe ori la nivelul ideilor latente ale visului sau acelasi vis manifest poate reuni doua serii de idei latente cu totul diferite. Supradeterminarea este efectul travaliului de condensare. Un alt proces prin care visul ia nastere este cel de deplasare. Componentele esentiale ale visului nu sunt la fel de evidente si importante in gandurile onirice (gandurile despre vis ) sau altfel spus, gandurile onorice nu sunt reprezentate in vis, ceea ce visam sunt reprezentari deghizate, deplasate ale acestora. In vis deplasarea se produce sub influenta cenzurii fiind mecanismul prin care interesul in ceea ce priveste o reprezentare se poate detasa de aceasta pentru a trece la alte reprezentari mai putin intense la origine dar legate de prima reprezentare printr-un lant asociativ. Aici ne aflam tot in ipoteza economica, deplasarea fiind trecerea energiei psihice de la o reprezentare la alta. Simbolizarea este la fel de reprezentativa pentru vis. Visul este expresia simbolica a dorintei inconstiente, dorinta care din acest punct de vedere se exprima indirect, figurat si mai mult sau mai putin dificil de descifrat .Termenul `simbolic` se foloseste pentru a desemna relatia care uneste continutul manifest al visului cu sensul sau latent iar ca si conditie pentru a ne referi la simbolic avem aspectul simbolizat care intotdeauna este inconstient (refulat in inconstient ) . Reprezentarea este un alt mecanism pe care Freud l-a descris in legatura cu travaliul visului ca fiind un altfel de deplasare ce se prezinta sub forma unei convertiri in expresie verbala. Elementele figurative ce stau la baza formarii visului sunt capabile de reprezentare si se traduc prin elemente vizuale, gandul visului fiind nefolositor in forma lui abstracta. Astfel gandul visului, pentru a putea fi expimat, se transforma si apare ca o succesiune de imagini pentru ca mai apoi, in procesul de interpretare a visului, sa se faca dinnou trecerea de la imagine la gandul sau la dorinta inconstienta.
- Luarea in considerare a inteligibilitatii sau mai simplu elaborarea secundara este un al doi-lea timp al travaliului visului si ea face ca visul sa piarda senzatia de absurditate si de nonsens, umple golurile, remaniaza partial sau total elementele visului prin adaugare sau omitere, astfel continutului manifest dandui-se forma unui scenariu mai coerent. Aceasta elaborare secundara actioneaza cand cel care a visat se apropie de starea de veghe sau se produce chiar in timpul repovestirii visului. Paradoxal insa ea este simultana cu fiecare moment al visului.
Visele sunt un fenomen obisnuit in viata noastra psihica, fie ca sunt vise vii, net conturate si bogate in detalii sau sunt mai putin clare, mai obscure, uneori de-a dreptul terifiante, ele reprezinta o traire sufleteasca aparte si intotdeauna intensa.