,, Furia este un prieten care locuiește în mintea ta,, R.T. Potter-Efron

Traim într-o lume nebună și fiecare zi aduce multe invitații să ne ieșim din fire. Analizând cuvintele pe care le folosesc oamenii atunci când vorbesc despre ce e de făcut cu furia - control, gestionare, management, eliminare- avem imaginea a ceva periculos și nociv, un dușman care nu ar trebui să aibă loc în viata noastră.

Dar dacă...Furia nu este,, dușmanul,, ? Furia este una din cele 6 emoții primare întipărite genetic în corpul nostru, alături de frică, bucurie, tristețe, surpriză și dezgust. Este imposibil să o ștergi din tiparul mental, oricât de mult te-ai strădui. Paul Ekman, continuator al lui Darwin, consideră că anumite emoții sunt primitive din punct de vedere biologic, pentru că au semnificație evoluționistă, în sensul că sunt legate de anumite nevoi care, odată împlinite, facilitează perpetuarea individului sau a speciei. Aceste emoții - stabilite pe baza unor criterii formulate de psihologul american (Ekman, 1999 - semnale universale distincte, prezența la celelalte primate, pattern fiziologic distinct, caracteristici distinctive universale în evenimentele antecedente, declanșare rapidă, durată scurtă, apreciere automată, apariție spontană )- numite emoții de bază, sunt considerate un dat biologic pe care toate fiintele umane sunt programate să le resimtă. Portivit lui Ekman, emoțiile au căpătat o valoare adaptativă pentru că ele mobilizează repede, coordonează resursele necesare pentru a face față unor sarcini și în plus, ele îi informează pe ceilalți membri ai grupului despre ce se întâmplă. Pe scurt, furia ne ajută să supraviețuim într-o lume care uneori se dovedește a fi periculoasă. Ea trage semnale de alarmă prin care ne avertizează despre posibile amenințări, ne furnizează energie și ne impulsionează să trecem la acțiune.

Adică ... nu ne este dușman! Sigur că nu este în totalitate bună. Atunci când furia preia controlul, pierdem abilitatea de a pune în funcțiune cea mai importantă regiune a creierului care se ocupă de gândire și planificare - cortexul prefrontal. Cu alte cuvinte, devenim incapabili de a gândi limpede și de a susține un dialog constructiv. Ne transformăm dintr-o ființă inteligentă într-un animal preocupat de supraviețuire. Celălalt se transformă într-un inamic și nimic nu mai contează. Spunem și facem lucruri pe care mai târziu le vom regreta. Acum nimic nu ne poate opri. Ai văzut un elefant furios? Și după...? Regrete, scuze, vinovăție, resntimente... Cunoști expresiile,, devin altcineva,, sau,, parcă nu eram eu,, ? Daca ai spart un pahar, faptul că îl lipești îl face să revină la ce era înainte?

Da, furia este o emoție care îți furnizează energia necesară pentru a trece la acțiune. Asta nu înseamnă și că ești obligat să acționezi! Ce e de făcut? Acceptă că ești o ființă umană care, din când în când, se mai înfurie. Permite-ți să-ți simți propriile emoții și să-ți asculți gândurile. Ele fac parte din tine. Sunt o componentă a ta, dar nu ești tu în totalitate. Cu siguranță, a accepta nu înseamnă și să-ți placă cine esti tu când ești furios. Nu înseamnă că poți să te manifești oricum ori să-i rănești pe cei din jurul tău. Acceptarea înseamnă că alegi să renunți la a te mai lupta cu acea furie. Când ai încetat să te mai lupți cu tine, vei avea mai multă energie pentru tine.

Împrietenește-te cu corpul tău - el îți va spune când ești pe cale să pierzi controlul și să nu mai gândești rațional.

Descoperă alte căi de a-ți descărca furia. Î

nvață metode de a comunica eficient și de a dezamorsa un conflict.

Pune în practică tehnici de respirație și relaxare.