Antonescu Florena - Cabinet de Psihologie

Trăim vremuri incerte și paradoxale. Beneficiem de o mulțime de informații (filme, radio, internet, ziare, vorbă ria cotidiana…) și cu toate astea omul modern este din ce în ce mai departe de el însuși. De multe ori asaltarea cu multitudinea de sfaturi și rețete despre fericire conduce la transformarea noastra în niște conformiști lipsiți de individualitate.În forfota și zgomotul informațional, ai uitat, poate, să te asculți pe tine. Sau poate nu te-ai mai putut auzi. Vocea ta interioară e gâtuita de ceea ce “trebuie” să știi sau de zgomotul celor care s-au obișnuit să dea tonul.

Cine sunt eu? De ce fac ceea ce fac? Ce îmi aduce mulțumire? Sunt oare prosper? Ce înseaman, de fapt, prosperitatea? Și dacă am toate acestea de ce sunt nefericit? Devenim, de multe ori, prizonierii incertitudinilor launtrice referitoare la ființa noastră.
Tristețe, neputință, oboseală fizică și psihică, dureri fizice, anxietate, atac de panică, dificultăți relaționale, depresie, sentimentul lipsei de sens, totate acestea reprezintă semnale de alarmă, reprezintă felul în care viața ne atenționează că nu suntem pe drumul cel bun, că ne-am departat de noi înșine, este felul în care ființa își cere dreptul la viață.Suferința nu este starea naturală a ființei umane dar poate fi motivul pentru care omul începe a-și dori, a se întreba, a-și cere dreptul la libertate și a se elibera din chingile neputinței.
Nu cred că ne putem regăsi doar prin suferință, dar dacă aceasta și-a făcut loc în viața ta poți alege să ceri sprijin și să te angajezi într-un proces psihoterapeutic, un proces de devenire, de libertate si creștere interioară. Te vei putea vedea mai bine, dincolo de bine și rău, de tristețe și rătăcire, dincolo de suferință. Și odată ce te vei vedea astfel, eliberat, vei începe să te întrebi și să te afli. Căci omul este o ființă care nu doar că poate, ci chiar trebuie să se întrebe asupra propriei sale ființe, asta dacă dorește să-și găsească împlinirea.

Eu cred cu tărie că omul a avut dintotdeauna vocația libertății și de aceea te invit să pornești într-o călătorie îndrăzneață de descoperire a propriei ființe.

Iar dacă drumul e întunecat, te voi insoti ținând o flacără aprinsă până când va străluci în tine lumina propriei ființe ce-ți va fi felinar de nadejde în călătoria pe drumul propriei vieți.