1. Ce sunt atacurile de panică?

Un atac de panică este un episod scurt de anxietate intensă, care provoacă senzații fizice de frică. Atacurile de panică apar frecvent și neașteptat și adesea nu sunt legate de nicio amenințare externă. Ele pot dura de la câteva minute până la o jumătate de oră. Cu toate acestea, efectele fizice și emoționale ale atacului pot dura câteva ore.

Atacurile de panică sunt frecvente. Până la 35% din populație experimentează un atac de panică la un moment dat în viața lor. Fără tratament, atacurile de panică frecvente și prelungite pot fi grav invalidante. Persoana poate alege să evite o gamă largă de situații (cum ar fi să-și părăsească locuința sau să fie singură ) de teamă să nu experimenteze un atac. Pentru mulți oameni, sentimentele de panică apar doar ocazional în perioadele de stres sau boală. Se spune că o persoană care suferă atacuri de panică recurente are tulburare de panică, care este un tip de tulburare de anxietate. Persoanele cu această tulburare au, în general, atacuri de panică recurente și neașteptate și temeri persistente de atacuri repetate.

2. Simptome

Printre cele mai comune simptome ale atacului de panică se numără:

-Dificultăți de respirație;

-Palpitații;

-Dureri în piept;

-Tremor;

-Senzația că pierzi controlul;

-Amețeală;

-Greață;

-Senzația de sufocare;

-Transpirație;

-Vigilență sporită pentru pericol și simptome fizice;

-Gură uscată;

-Sentimente de irealitate și detașare de mediu.

3. Diferența dintre un atac de panică și un atac de cord

Deși au o serie de asemănări, cele două afecțiuni rezultă din procese de boală foarte diferite. Atacurile de panică apar atunci când hormonii de stres declanșează răspunsul de „luptă sau fugă" al organismului, ducând adesea la accelerare a inimii, dureri în piept și dificultăți de respirație.

În cazul unui atac de cord, o blocare a unei artere coronare poate duce la aceleași simptome. Durerile în piept, bătăile rapide ale inimii și lipsa de aer pot apărea atunci când o cantitate insuficientă de sânge ajunge la mușchiul inimii.

Una dintre distincțiile cheie dintre cele două este că un atac de cord se dezvoltă adesea în timpul efortului fizic, în timp ce un atac de panică poate apărea în repaus.

Un atac de cord este mai probabil să se dezvolte atunci când sarcina de muncă a inimii crește, de exemplu, în timp ce o persoană curăță zăpada sau aleargă pe scări, în special la persoanele care nu se angajează în mod obișnuit în efort fizic.

O altă diferență este durata: atacurile de panică tind să dispară treptat și să se rezolve de la sine în aproximativ 20 de minute. Cu toate acestea, un atac de cord va continua adesea și se poate agrava în timp.

Ar trebui să solicitați întotdeauna asistență medicală imediată dacă există vreun semn de întrebare. La femei, simptomele atacului de cord pot fi mai ușoare și ar putea include oboseală neobișnuită și disconfort în piept, mai degrabă decât dureri în piept. Este important să nu minimizați simptomele, deoarece situația ar putea escalada rapid. Nu ezitați să sunați la 112.

4. Cauzele atacului de panică

Atunci când corpul se confruntă cu un pericol imediat, creierul ordonă sistemului nervos autonom să activeze răspunsul „luptă sau fugă". Corpul este inundat cu o serie de substanțe chimice, inclusiv adrenalină, care declanșează schimbări fiziologice. De exemplu, ritmul cardiac și respirația sunt accelerate, iar sângele este transferat către mușchi pentru a se pregăti pentru luptă fizică sau pentru a fugi.

Se spune că un atac de panică are loc atunci când este declanșat răspunsul „luptă sau fugă", dar nu există niciun pericol pe cale să se întâmple. O persoană poate experimenta simptomele unui atac de panică în situații inofensive și aparent lipsite de stres, cum ar fi vizionarea la televizor sau în timp ce doarme.

Unii dintre factorii care pot stimula organismul să activeze în mod necorespunzător răspunsul „luptă sau fugă" includ:

-Stresul cronic (în curs de desfășurare ) - acest lucru determină organismul să producă niveluri mai mari decât de obicei de substanțe chimice de stres, cum ar fi adrenalina;

-Stresul acut (cum ar fi experimentarea unui eveniment traumatic ) - poate inunda brusc corpul cu cantități mari de substanțe chimice ale stresului;

-Hiperventilația obișnuită - perturbă echilibrul gazelor din sânge, deoarece nu există suficient dioxid de carbon în sânge;

-Exerciții fizice intense - pentru unii oameni, acest lucru poate provoca reacții extreme;

-Consumul excesiv de cofeină - cofeina din cafea, ceai și alte băuturi este un stimulent puternic;

-Boală - poate provoca modificări fizice;

O schimbare bruscă a mediului - cum ar fi mersul într-un mediu supraaglomerat, cald sau înghesuit.

Unele simptome care sunt comune atacurilor de panică pot apărea și în anumite condiții fizice. Unele medicamente și droguri - cum ar fi tranchilizante, alcool și cofeină - pot, de asemenea, induce simptome de panică.

Este important să vă consultați medicul pentru un control pentru a vă asigura că orice simptome de panică fizică recurentă nu se datorează unor boli, inclusiv:

-Diabet;

-Astm;

-Afectiuni ale urechii interne;

-Hipertiroidism (glanda tiroidă hiperactivă );

-Afecțiuni cardiace (ale inimii );

-Hipertiroidism postpartum (după naștere ).

5. Tratament

Dacă simptomele de anxietate fizică sunt cauzate de boli fizice, cum ar fi diabetul sau hipertiroidismul, tratamentul adecvat pentru aceste boli ar trebui să împiedice reapariția simptomelor asemănătoare panicii.

Dacă atacurile de panică se datorează anxietății, opțiunile de tratament pot include:

-Medicamente;

-Psihoterapia;

-Terapia de biofeedback;

-Tehnici de management al stresului;

-Tehnici de control al respirației;

-Tehnici de relaxare;

-Învățarea abilităților de rezolvare a problemelor;

-Ajustări ale stilului de viață, cum ar fi atenția la dietă, exerciții fizice și somn.

6. Strategii rapide de coping

În primul rând, respirați. Deși probabil hiperventilați, stabilizarea propriei respirații poate calma răspunsul de "luptă sau fugi" a corpului dumneavoastră.

Încearcați să vă numărați respirațiile. Numărați până la 10 și după începeți din nou până când respirația dumneavoastră e sub control.

Alte strategii de coping includ:

-Recunoașterea faptului că ai un atac de panică;

-Găsirea unui obiect pe care să îți concentrezi atenția;

-Realizarea unui exercițiu de relaxare musculară;

-Repetarea unei afirmații (de exemplu "sunt în siguranță" ).

7. Unde să cereți ajutor

Medicul de familie: dacă atacurile de panică sunt recurente, este important să faceți o serie de analize și cercetări pentru a observa dacă aceste simptome sunt date de o altă problemă medicală.

Psiholog: tehnicile de gestionare ale atacurilor de panică și terapia pot ajuta la ameliorarea simptomelor sau chiar la dispariția completă a lor.

Psihiatru: în cazul unei tulburări de anxietate, luarea unor tratamente medicamentoase poate ajuta la gestionarea simptomelor.

Dacă aveți atacuri de panică recurente, este indicat prima dată să apelați la medicul de familie pentru a vă putea trimite să realizați analizele corespunzătoare. În funcție de rezultatele analizelor și recomandarea medicilor, este indicat să apelați la un psiholog pentru a vă ajuta la gestionarea simptomelor. Acesta din urmă, vă poate recomanda să mergeți și la un control psihiatric în cazul în care bănuiește că simptomele pot fi cauzate de o tulburare.

Pentru fişe de lucru şi informaţii suplimentare, accesaţi: https://iuliaandriuca.com/2022/09/12/atacurile-de-panica/