Decizia de a începe un proces de psihoterapie poate să fie intimidant și copleșitor, întru-cât implică o multitudine de necunoscute. Din acest motiv îmi doresc să expun câteva lucruri pe care mi-aș dori să le știe cât mai multe persoane: 1. Terapia este un proces bazat pe colaborare - nu este ceva ce ți se face ci este ceva ce se face împreună cu tine, umăr la umăr, mână în mână. Este o experiență colaborativă care creează un sentiment de siguranță pe care, cred cu tărie că toți ar trebui să îl experimentăm măcar o dată în viață. Este, de asemenea, important să înțelegi că noi, terapeuții, nu „te reparăm" ci lucrăm împreună pentru a scoate la iveală acele resurse interioare pe care poate nici nu știai că le ai, sau despre care ai uitat cum să le folosești, astfel încât să creăm împreună cea mai bună versiune a ta. 2. Compatibilitatea este foarte importantă - terapia este personală, unică și intimă, tocmai de aceea este foarte important să găsești terapeutul potrivit pentru tine. Nu căuta „cel mai bun terapeut din oraș" ci caută-l pe cel cu care simți că poți crea o relație de încredere. Este foarte important să te simți confortabil în prezența terapeutului tău, iar dacă asta nu se întâmplă nu este nimic greșit în a căuta pe altcineva. În calitate de terapeuți vom înțelege, pentru că înțelegem foarte bine nevoia de a te simți confortabil și asta ne dorim și noi pentru oamenii care ne trec pragul cabinetelor. 3. Implicarea activă în proces este esențială - începerea procesului de terapie este doar începutul călătoriei. Schimbarea nu se va întâmpla peste noapte, este un proces care necesită timp, răbdare și implicare, atât în timpul celor 50 de minute săptămânale, cât și în afara lor. Mare parte din terapie se bazează pe schimbările pe care tu le vei transpune în viața de zi cu zi, indiferent dacă este vorba despre o schimbare sau activare comportamentală sau poate o analiză mai atentă a răspunsurilor pe care le ai la anumite situații. Aceasta este munca ta extra-terapeutică pe care eu, ca psiholog, te voi încuraja să o faci, chiar dacă, poate nu îți este foarte confortabil. Este important să înțelegi că terapia/terapeutul pornește motorul, dar mașina o vei conduce TU. 4. Sinceritatea și împărășirea sunt esențiale - disponibilitatea și transparența sunt elemente critice pentru a crea o relație terapeutică autentică și utilă, în care vei fi acceptat, cunoscut și înțeles și în contextul relațiilor tale extra-terapeutice, de unde putem extrage împreună cele mai utile unelte pentru schimbare. Tu ești expert în ceea ce privește propria persoană, iar eu, ca psiholog, nu pot cunoaște, înțelege și ajuta decât în limita a ceea ce îmi vei împărtășii tu. Am nevoie de ajutorul tău pentru a înțelege. 5. Orice emoție este binevenită - aș vrea să înțelegi că plânsul nu este o slăbiciune (nici măcar dacă ești bărbat ) și furia este o emoție normală și acceptabilă (chiar dacă ești femeie ). Nu încerca niciodată să îți maschezi sau să îți negi emoțiile în terapie, deoarece explorare și înțelegerea lor reprezintă o parte importantă a procesului. Eu nu te judec pentru ceea ce simți! 6. „Repararea" nu este scopul terapiei - din nou spun, eu nu sunt aici să te repar! Sunt aici să te ajut, nu să te repar. Sunt aici pentru a colabora cu tine spre a crește, a descoperi o versiune mai bună a ta, atât și nimic mai mult. Terapia este o călătorie minunată cu un impact major în viețile celor care au curajul să o experimenteze. Dacă te gândești la începerea unui proces terapeutic, sper ca aceste mici „secrete" să te ajute să te simți ceva mai confortabil în luarea deciziei. Vestea bună este că din momentul în care ai trecut pragul unui cabinet de psihoterapie nu mai ești singur. Vei avea pe cineva alături de care să îți examinezi și înțelegi emoțiile, relațiile și reacțiile, vei avea pe cineva alături care să te sprijine fără să te judece.