Influenta starilor psihice asupra respiratiei este un fapt incontestabil. Se stie ca un soc emotional poate produce pentru cateva momente oprirea respiratiei chiar inainte ca inima sa inceapa sa bata mai repede. Intr-o stare de teama sau anxietate respiratia tinde sa devina mai accelerata, dupa cum la trairea unui sentiment de admiratie respiratia devine in mod spontan lenta si mai profunda. In starile depresive se constata ca o rarire a respiratiei, in timp ce in starile expansive, de bucurie, se produce o accelerare a acesteia.

Daca starile psihice influenteaza respiratia, aceasta la randul ei, atunci cand este dirijata voluntar, poate influenta si regla starile psihice. Astfel, o respiratie lenta si adanca poate calma o stare de agitatie, dupa cum ritmarea si regularizarea respiratiei contribuie la cresterea capacitatii de concentrare a atentiei si la optimizarea randamentului activitatii intelectuale in ansamblu.

Intre respiratie si relaxare exista o foarte stransa legatura. Astfel, in starile de destindere si relaxare musculara - respiratia devine tot mai lenta si mai profunda. Calmarea si rarirea voluntara a respiratiei contribuie, la randul ei, la instalarea mai rapida a starii de relaxare.

(Psihologia succesului - Autosugestie si relaxare, Irina Holdevici, 2011, pp. 200-204 )