Mintea subconștientă – Duhul tău fermecat
“Pe când era doar un copil, bătrânul a auzit povestea unei femei care a găsit pe plajă o sticlă cu dop. După ce a scos dopul, ea şi-a imaginat că din sticla a ieşit un duh fermecat. Duhul i-a oferit femeii tot ce-şi dorea. Bătrânul şi-a petrecut întreaga viaţa căutându-şi propria sticla cu un duh fermecat înăuntru. A străbătut plajele de pe toate continentele. Din cauza obsesiei sale, nu a avut niciodată relaţii durabile sau un serviciu de durată. Era un om nefericit.
Într-o zi, pe plajă de lângă casa sa, el a găsit sticla care o cauta. Dintr-un motiv necunoscut, a simţit că înăuntru se afla un duh. Dopurile altor sticle erau greu de scos, dar acesta a ieşit uşor. Ca de nicăieri a apărut un duh fermecat. El i-a spus bătrânului: ”sunt aici pentru a îndeplini tot ce-ţi doreşti”
“Tot ce-mi doresc?” a întrebat bătrânul.
“Ei bine”, a spus duhul, “aproape tot. De vreme ce eşti bătrân şi nu ai fost niciodată implicat în politică, este puţin probabil că vei putea deveni preşedintele Statelor Unite, şi nici nu cred că este înţelept să-ţi doreşti un loc în echipa olimpică de baschet. Şi nici nu cred că îţi doreşti ceva de obţinut pe socoteala altcuiva. Deci, nu chiar tot. Totuşi, mai mult decât ai putut visa vreodată. Cu siguranţă suficient pentru a te face fericit şi a-ţi aduce liniştea.”
Bătrânul a căzut în extaz, dar apoi s-a înfuriat. “De ce mi-a luat atât de mult timp să te găsesc? Aş fi putut face atât de multe dacă te-aş fi găsit când eram mai tânăr.”
“Ah, stăpâne”, a spus duhul, “dar am fost cu tine tot timpul. Eu nu am ieşit din sticlă. Am fost cu tine şi ţi-am îndeplinit dorinţele întreaga viaţă. Îţi aduci aminte când aveai şase ani şi îţi doreai ca tatăl tău să îţi acorde mai multă atenţie? Te-ai tăiat la deget. Nu a fost un accident. Tatăl tău ţi-a spălat rana şi te-a ţinut în braţe, Îţi aminteşti? Apoi când ţi-ai luat examenul de CPA (contabil public autorizat ). Îmi tot spuneai că nu eşti suficient de inteligent să fii un CPA şi că nu meriţi să faci atât de mulţi bani ca un CPA. Îţi aminteşti cum ai îngheţat în timpul examenului? Ţi s-a îndeplinit dorinţa.”
“Din cauză că nu-ţi dădeai seama că îţi îndeplineam dorinţele”, a continuat duhul, “dorinţele tale te-au rănit adeseori”. Uneori dorinţele nu erau nici măcar ale tale. Erau ale părinţilor, profesorilor, prietenilor, şi, da, adeseori proveneau din reclamele TV.”
“Mă bucur că m-ai găsit. Acum îţi vei dori lucruri bune şi bine chibzuite. Acum putem coopera. Împreună putem rămâne sănătoşi, ne putem găsi liniştea şi ne putem bucura de bogăţia vieţii.”
”Probabil că fiul nostru va muri sau, dacă printr-un miracol trăieşte, nu va fi destul de puternic pentru a se da jos din pat.” Nu-mi pot imagina veşti mai cumplite pentru nişte părinţi în vârstă, care au numai un singur copil. Ce trebuie să fi simţit mama şi tatăl meu? Aveam 9 ani, eram în clasa a 4-a, eram un copil activ şi robust. Totul a început într-o dupa-amiza obişnuită de toamnă. Nu mă simţeam bine, dar n-am dat prea mare importanta acestui fapt. A 2-a zi m-am simţit mai rău, aşa că părinţii mei m-au dus la medicul nostru de familie. Acesta nu şi-a putut da seama ce era în regulă, decât că era vorba de inimă. Starea sănătăţii mele se deteriora rapid, încât am fost trimis la spitalul Swedish Covenant din Chicago unde am fost examinat de cei mai buni cardiologi. Diagnosticul a fost o boală rară de inimă pentru care nu există remediu. Atunci le-au dat părinţilor mei cumplită veste. Mama şi tata m-au luat acasă. Anul următor, am zăcut în pat conştient sau inconştient. Eram slăbit şi epuizat. Părinţii mei nu erau credincioşi. Nu mergeau niciodată la biserică. Dar din fericire pentru mine, bunica din partea mamei, care murise cu mult timp în urmă, fusese o practicantă a Ştiinţei Creştine. Astfel că mama şi tatăl meu ştiau despre vindecarea cu ajutorul minţii. Prin urmare au hotorat că nu aveau nimic de pierdut; au angajat un astfel de practician. Nu-mi amintesc exact despre ce vorbea acesta, dar mi-a băgat în cap că orice este posibil şi că mă voi vindeca. Şi aşa a şi fost! M-am vindecat complet. Nu s-a petrecut peste noapte, dar în următoarele luni am câştigat în greutate, putere, şi inima mea a revenit la normal. Medicii erau uluiţi. Un specialist a scris o lucrare medicală şi a făcut o prezentare la spital privind “miracolul” vindecării mele. Îmi amintesc acest lucru pentru că m-am dus la spital şi am stat pe podium ca dovadă a vindecării mele, în timp ce el vorbea.
Impresia care a rămas în tânăra mea minte a fost că această putere vindecătoare se afla în mintea mea subconştientă. După acest episod am început să fiu pasionat să aflu tot ce se putea despre mintea subconştientă – cum funcţionează şi cum se poate folosi.”
Mi-am găsit duhul fermecat şi am aflat cum să-l folosesc. Acum vreau să te ajut şi pe tine să-l găseşti şi să te foloseşti de el. Vestea bună este că nu trebuie să-l cauţi. Îl ai deja – este mintea ta subconştientă.
Mintea subconştientă, că orice duh binevoitor, îţi va îndeplini dorinţele. Te va ajuta să-ţi realizezi obiectivele, să înlocuieşti obiceiurile nedorite, şi multe altele. Tot ce trebuie să faci este să înveţi să fii stăpânul şi nu marioneta ei.”
Capacităţile minţii subconştiente depăşesc cu mult ceea ce ne închipuim despre ea. Mulţi experţi susţin că majoritatea dintre noi folosim numai 10% din mintea subconştientă.
În primul rând, trebuie să înţelegi ce vreau să spun prin minte conştientă şi minte subconştientă. Partea din creier de care eşti conştient este mintea conştientă. Iar partea din minte de care nu eşti conştient este mintea subconştientă.
Un alt aspect al minţii care trebuie clarificat este diferenţa dintre “creier” şi “minte”. Creierul este organul de 1, 4 kg din cap. “Mintea” este ceva mai larg şi mai subtil. Este o mare diferenţă între creier şi minte şi există cărţi care intră în detalii complicate privind aceste diferenţe. Din punct de vedere occidental, creierul este anatomia fizică şi mintea este ceea ce creierul generează prin activitatea sa. Din punct de vedere oriental, mintea este sursa gândurilor furnizate creierului. Pentru scopul acestui curs diferenţa nu este importantă, astfel încât cuvintele “creier” şi “minte” sunt folosite în mod intersantajabil.
Descoperiri recente din noul domeniu al psihoneuroimunologiei arată că creierul nu este limitat numai la craniu – el se extinde de fapt în întregul trup.
Mintea şi trupul nu mai sunt două entităţi distincte. Mintea ta poate controla, direct sau indirect, trupul şi viceversa. Acest nou domeniu este incitant dar, pentru ceea ce urmărim noi, poţi să priveşti creierul doar că organul plin de cute din craniu.
Cu numai câteva decenii în urmă, ştiinţa medicală afirma că este imposibil să controlăm funcţiile involuntare, cum ar fi bătăile inimii, temperatura corpului şi tensiunea arterială. Aveau dreptate doar parţial. Este posibil să controlăm direct funcţiile involuntare. Dar funcţiile involuntare pot fi controlate indirect folosind mintea conştientă pentru a comunica minţii subconştiente intenţiile noastre.
Cheia folosirii minţii subconştiente este să-ţi dai seama cât este de diferită de mintea conştientă. Chiar dacă mintea conştientă şi mintea subconştientă există în acelaşi trup, ele au caracteristici foarte diferite. Dacă un alt bărbat sau o altă femeie ar comunica cu tine aşa cum mintea subconştientă comunica cu tine în vis, de exemplu, ai crede că bărbatul şi femeia sunt nebuni. Dar mintea subconştientă nu este nebună tocmai pentru că visele tale sunt neclare pentru mintea conştientă; este doar diferită.
Ducând această analogie mai departe, să luăm în considerare diferenţele uriaşe dintre bărbaţi şi femei. Pe lângă diferenţele fizice, mai sunt şi diferenţele emoţionale, şi prin urmare, bărbaţii şi femeile interacţionează diferit. O carte populară explica aceste diferenţe. Majoritatea bărbaţilor sunt orientaţi spre un scop şi vor să-şi rezolve problemele singuri; majoritatea femeilor sunt atrase mai mult spre relaţii şi sentimente. Ele au nevoie să vorbească cu cineva care să le asculte. Acestea sunt diferenţe valide, dar chiar dacă nu le cunoaştem, totuşi bărbaţii şi femeile pot comunica şi se pot înţelege unii cu alţii. În cel mai rău caz, dacă diferenţele sunt prea mari, îşi pot urma fiecare drumul lui.
Dar mintea conştientă şi mintea subconştientă nu pot fi separate. Iar dacă nu cooperează, urmările pot fi dureroase. Rezultatele pot fi de exemplu, o sănătate precară, relaţii distructive, comportament inadecvat ca de exemplu obiceiul de a mânca nesănătos şi izbucniri temperamentale.
Mintea subconştientă conţine programul funcţiilor involuntare, al emoţiilor şi al obiceiurilor tale. Majoritatea obiceiurilor, şi a condiţionărilor emoţionale au fost programate la o vârstă foarte fragedă, înainte de a avea capacitatea mătură de a lua propriile decizii. Mulţi dintre noi am fost programaţi la intâmplare, cel mai adesea de părinţi, profesori, colegi, emisiunile TV şi mai recent, probabil, jocurile pe calculator. Freud spunea: “Noi învăţăm să reacţionăm emoţional în copilărie şi apoi facem la fel şi ca adulţi. Când suntem copii, nu avem capacităţile pe care le avem ca adulţi. De aceea, ca adulţi, noi reacţionăm (adesea ) ca nişte copii”.
Aceste programe vechi încă îţi influenţează, dacă nu chiar îţi controlează comportamentul, deşi unele sunt dăunătoare. Unele pot fi chiar distructive. După ce vei înţelege mintea subconştientă şi câteva din legile cărora li se supune, îţi vei putea schimba aceste condiţionări din copilărie. Vei deveni stăpânul duhuluit au fermecat.
Puterea minţii subconştiente:
Mintea subconştientă are un mare potenţial neexplorat. În cele ce urmează vă prezint câteva exemple care ilustrează de ce este capabilă mintea subconştientă. Exemplele din această secţiune sunt fapte extraordinare realizate de fiinţe umane cu minţi şi trupuri obişnuite (cu excepţia atleţilor ). Dacă aceşti oameni obişnuiţi, cu minţi subconştiente obişnuite, pot face asemenea lucruri, atunci şi tu şi eu le putem face. Dar pentru aceasta trebuie să ne bazăm pe mintea subconştientă, şi nu pe mintea conştientă. Mintea conştientă nu poate determina trupul să realizeze aceste lucruri. Mintea conştientă trebuie să ştie cum să determine mintea subconştientă să le facă.
Faptele din exemplele următoare nu au fost realizate cu ajutorul drogurilor sau al rugăciunii. În afară de exemplele următoare, există vindecări miraculoase ale trupului, cum ar fi retragerea spontană a cancerului sau a altor boli datorită rugăciunilor sau vizitării unor locuri sacre precum Lourdes. Asemenea cazuri au fost insoțite de dovezi concludente. Dar puterea rugăciunii este un alt subiect. Ea constituie punctul central al unei lecţii separate.
În revistele medicale au fost relatate exemple ale puterii minţii subconştiente în cazul unor pacienţi cu personalitate multiplă. Acest sindrom apare atunci când, din cauza unor traume psihologice grave, o persoană dezvolta mai mult de o personalitate. Au fost relatate cazuri când o personalitate:
Are astm, în timp ce altă personalitate – din acelaşi trup – nu are astm. Accidental, cazuri de pacienţi la care doctorul (un caz a fost prezentat de Carl Jung ) descoperea că astmul se datora unei experienţe traumatizante asociate cu respiraţia. Prin urmare, mintea subconştientă este capabilă să creeze astmul. De aceea ne putem imagina că este capabilă să-l şi elimine. Are un IQ ridicat, în timp ce altă are un IQ scăzut. Acest lucru nu este foarte impresionant, deoarece pentru mintea subconştientă este uşor să determine pe cineva să se poarte prosteşte. Este beată, dar când persoană îşi schimbă personalitatea, este trează. Acest lucru este impresionant, deoarece mintea subconştientă, se pare, trebuie să modifice reacţiile chimice din creier. Este dreptace; cealaltă este stângace. Are ochii de culoare diferită faţă de cei ai ceilalte personalităţi. Cunosc un bărbat care şi-a schimbat culoarea ochilor din căprui în albaştrii. I-au trebuit câteva săptămâni pentru a reuşi acest lucru. Dar o persoană cu o personalitate multiplă face asta în câteva minute. Are cicatrici, chisturi sau tumori, în timp ce cealaltă nu are. Acest lucru este plauzibil deoarece există cazuri de hipnotizatori care au făcut să apară băşici pe pielea unor subiecţi şi le-au făcut să dispară la fel de repede. Hipnotizatorul atinge pielea subiectului cu un obiect obijnuit, că de exemplu un creion, sugerându-i că este un vătrai încins, şi băşicile apar. Apoi hipnotizatorul sugerează că pielea subiectului este normală şi băşicile dispar. Se vindeca imediat. Un pacient cu personalitate multiplă care era alergic la înţepăturile de viespe a fost muşcat de una lângă ochi. Zona ochiului s-a umflat atât de mult, încât a fost îndemnat să meargă de urgenţă la spital. Înainte de a ajunge la spital, el şi-a schimbat personalitatea iar umflatura a dispărut. Experimentul următor demonstrează efectul pe care atitudinile şi credinţele noastre îl pot avea asupra trupului şi sănătăţii noastre. În 1985, o profesoară de la Harvard, Ellen Langer, a condus un experiment care a arătat că oamenii puteau întineri. Ea a ales 100 de oameni de peste 70 de ani din zona Bostonului. I-a trimis într-o vacanţă de 10 zile într-o staţiune unde a aranjat ca decorul să arate că în anii 1950, perioadă când subiecţii respectivi erau cu 50 de ani mai tineri. A cerut să fie difuzată muzica din anii 50, magazinele să fie amenajate ca în anii 50, să le fie oferite ziare din anii 50. Ea le-a cerut de asemenea celor 100 de oameni să se poarte ca şi cum ar fi fost din nou în anii 1950. Subiecţilor li s-au efectuat teste psihologice înainte şi după cele 10 zile. La toate categoriile, subiecţii păreau mai tineri. Ce s-a schimbat? Cum de li s-au împuţinat anii? Singura cauză a fost o schimbare în modul lor de gândire. Mintea lor subconştientă a acceptat ideea de a fi mai tineri. Mintea subconştientă este cea care îţi stabileşte limitele. Când te vei elibera de aceste limitări, şi vei lăsa mintea subconştientă să acţioneze liber, vei putea face lucruri pe care le considerai imposibile. În urmă cu cincizeci de ani, experţii au scris lucrări în care explicau că trupul uman nu poate parcurrge o milă în mai puţin de 4 minute. Toată lumea, cu excepţia lui Roger Banister, a crezut că a alerga o milă în mai puţin de 4 minute era imposibil. Când Banister a doborât limita de 4 minute în 1954, alţi alergători au reuşit acelaşi lucru doar după câteva luni. Ce s-a schimbat la ceilalţi alergători? Ei nu au dobândit dintr-o dată o condiţie fizică mai bună şi nici nu şi-au schimbat stilul de alergare. Ei au schimbat ceea ce credeau! Ştiau acum că nu era imposibil să străbată o milă în mai puţin de 4 minute, şi dacă Roger Baninster reuşise, înseamnă că puteau şi ei. Vasâli Alexeev, un ridicător de greutăţi rus de talie mondială, nu reuşea să ridice 227 kg, deşi reuşea să ridice 225. În 1974, antrenorul i-a jucat o festă pentru a-i face o demonstraţie. El a pus 227 kg pe bară şi i-a spus lui Vasâli că pe bară erau 225 kg. Crezând că erau numai 225 kg, Vasâli a ridicat bară că de obicei. După ce i s-a spus că ridicase 227 kg, el şi-a schimbat modul de gândire şi a reuşit să ridice această greutate şi în competiţii. Dar un atlet care ridică 227 kg este mai puţin impresionant decât o mamă care ridică o maşină care a căzut peste fiul ei. Cum poate ea să facă un asemenea lucru? Deoarece fiind cuprinsă de panică, mintea ei conştientă este lăsată deoparte şi nu îi spune că este imposibil. Are un exces de adrenalină şi pur şi simplu o face. Am auzit astfel de poveşti spuse de alte persoane, dar o poveste similară a apărut în Phoenix Gazette. A fost relatat un incident despre un mecanic care a ridicat o maşină de pe 2 prieteni după ce aceasta s-a desprins de bara de remorcare. De asemenea i-a ajutat să iasă de sub maşină în timp ce sprijinea maşina pe genunchii săi.
Acestea sunt doar câteva exemple care demonstrează puterea minţii subconştiente, şi această putere se afla şi în mintea ta subconştientă
Autor: Harry W. Carpenter