„Modul în care trăieşti este influenţat de perspectiva pe care o ai asupra vieţii. În funcţie de înţelesul pe care îl dăm fiecărei situaţii şi fiecărui eveniment, vom simţi şi vom acţiona în mod diferit”

 

          În urmă cu câţiva ani, l-am întâlnit pe actorul Will Smith la o petrecere. I-am spus că îmi place ce face şi că este o sursă pozitivă de inspiraţie pentru mulţi oameni. El s-a oprit, m-a privit, s-a gândit la ce i-am spus şi mi-a răspuns: „Mulţumesc. Mulţumesc foarte mult”, apoi, a continuat: „Dar trebuie să recunosc că mie mi-a fost uşor pentru că sunt negru”.

 

          Când i-am cerut mai multe explicaţii cu privire la acest punct de vedere extraordinar, mi-a spus că, încă de când era copil, s-a folosit plin de forţa perspectivei. În orice situaţie, cauta un mod sincer şi extrem de selectiv de a gândi, care îl făcea să se simtă optimist şi nerăbdător să treacă la acţiune.

 

          Unii oameni reuşesc mereu să privească lucrurile dintr-o perspectivă pozitivă. Ei au abilitatea de a încadra orice situaţie într-o perspectivă care le permite să o rezolve cu succes. Ei reuşesc să transforme o situaţie aparent negativă într-una pozitivă. Aceşti oameni văd întotdeauna partea plină a paharului, indiferent cât de gol îl vedem noi.

 

          În urmă cu ceva vreme, am întâlnit un fost ofiţer în Forţele Aeriene Britanice, pe nume John Nichol, care fusese împuşcat în misiune în timpul Războiului din Golf. Capturat de către irakieni, John fusese supus unor torturi groaznice. Când l-am întrebat cum a reuşit să supravietuieasca acestor chinuri, mi-a explicat punctul său de vedere: ştia, că, indiferent ce s-ar fi întâmplat, la un moment dat, torturile şi durerea aveau să înceteze. Ori temnicerii săi aveau să se plictisească, ori el avea să leşine. Deşi era conştient că se afla într-o situaţie cumplită, punctul său de vedere (faptul că ştia că această situaţie va lua sfârşit ) a fost cel care i-a dat puterea să treacă peste toate acestea.

 

          Îţi poţi schimba viaţa dacă adopţi puncte de vedere pozitive, iar lecţia de azi te va învăţa cum să faci acest lucru.

 

 

          Mass-media şi semnificaţia

 

          O persoană care comunică extrem de eficient poate reformula aproape orice context privindu-l dintr-o nouă perspectivă sau dându-i o interpretare diferită. De fapt, există atâtea interpretări în mass-media de astăzi, încât singurul lucru de care poţi fi sigur este acela că, dacă nu-ţi asumi responsabilitatea pentru propriile puncte de vedere altcineva o va face în locul tău.

 

Agenţiile de publicitate primesc o mulţime de bani pentru a pune produsele clienţilor în cea mai bună lumină posibilă. Ele fac acest lucru promovând ideea că, într-un fel sau altul, produsele lor te vor face mai atrăgător, mai sănătos, mai fericit şi mai stilat. Departamentele de relaţii publice se ocupă cu „cosmetizarea” adevărului, astfel încât să prezinte punctul tău de vedere în cea mai bună lumină posibilă. Directorii de marketing, politicienii şi chiar Biserica au devenit experţi în plasarea produselor şi serviciilor lor, precum şi a punctelor lor de vedere cu privire la cum ar trebui să ne trăim vieţile, punându-le într-un context care le fac să pară sofisticate, demne de a fi luate în considerare şi de dorit. Agenţiile de ştiri ne modelează viziunea asupra lumii prin selectarea ştirilor ce urmează a fi prezentate. În loc să ne ajute să ne formăm păreri obiective cu privire la evenimentele care au loc în lume, de cele mai multe ori, mecanismul alegerii ştirilor se rezumă la criteriul ratingului.

 

La fel cum un fotograf îţi arată ceea ce este important într-o poză prin lucrurile pe care le hotărăşte să le includă în cadrul ei, înţelesurile pe care le atribuim evenimentelor din viaţa noastră sunt cauzate de acele situaţii pe care le-am trăit şi pe care am ales să le considerăm importante. Interpretarea pe care o dăm fiecărei situaţii depinde de ceea ce alegem să includem sau să excludem din cadrul perspectivei noastre.

 

De fapt, totul este relativ. Consideri că o situaţie este dureroasă pentru că o compari cu alta mai fericită. Unul dintre exemplele mele preferate în acest sens aparţine unei studente aflate la colegiu, care le-a scris părinţilor următoarea scrisoare:

         

          „Dragi părinţi,

          Îmi cer scuze că vă scriu atât de târziu, dar instrumentele mele de scris au fost distruse odată cu apartamentul, care a fost mistuit de flăcări într-un incendiu. Am ieşit din spital, iar doctorul mi-a spus că sunt sănătoasă şi că voi putea duce o viaţă normală în continuare. Un tânăr frumos, pe nume Pete, m-a salvat din flăcări şi a fost atât de drăguţ, încât m-a invitat să împărţim apartamentul lui. Este un om bun, amabil şi provine dintr-o familie bună, deci cred că veţi fi bucuroşi să aflaţi că ne-am căsătorit săptămâna trecută. Ştiu că veţi fi şi mai fericiţi când veţi afla că, în curând, veţi deveni bunici.

          De fapt, n-a existat nici un incendiu, n-am fost spitalizată, nu m-am căsătorit şi nu sunt nici însărcinată, dar am picat examenul la biologie şi voiam să fiu sigură că, atunci când vă voi da această veste, o veţi privi din perspectiva corespunzătoare.

          Cu dragoste,

          Fiica voastră”

 

          Un alt exemplu, mult mai dramatic decât cel precedent, de punere a unei situaţii în perspectiva corespunzătoare este cel al unui prieten. Timp de luni de zile, prietenul meu s-a tot plâns că îi este teamă că, în curând, va împlini 40 de ani, iar mai tânăra sa prietenă nu vrea să-l ia de bărbat. Oricât de mult am încercat să-l conving de contrar, el insista asupra „celui mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla”: să ajungă la vârsta de 40 de ani neînsurat.

 

          Într-o zi, am observat că părea mai relaxat şi nu se mai plângea din cauza situaţiei în care se afla. Când l-am întrebat ce a produs această schimbare, mi-a răspuns că prietena sa descoperise de curând că va avea o tumoare la sân. Deşi, în cele din urmă, tumoarea s-a dovedit a fi benignă, el şi-a dat seama că, în comparaţie cu perspectiva de a o pierde din cauza cancerului, faptul că încă nu era însurat cu ea era doar un neajuns minor.

 

          Nu uita! Avantajul de a putea să hotărăşti modul în care pui lucrurile în perspectiva este cel care îţi va oferi mai multe soluţii. Mai multe soluţii ne oferă o flexibilitate mai mare în gândire şi, aşa cum vei vedea în câteva clipe, o flexibilitate mai mare în gândire conduce către o abilitate crescută de a influenţa rezultatul oricărei situaţii.

 

 

          Flexibilitatea înseamnă putere

 

          În urmă cu mulţi ani de zile, elicele navelor erau fixate cu buloane de metal. Explicaţia era aceea că, fiind făcute din cele mai rezistente materiale, acestea aveau să fie mai durabile şi mai sigure. Din păcate, buloanele erau atât de rigide, încât, dacă se loveau de un obiect dur, se distrugeau. În prezent, elicele se fixează cu ajutorul manşoanelor flexibile de cauciuc: deşi, aparent, sunt mai puţin rezistente decât omoloagele lor din metal, acestea sunt mai durabile şi mai sigure datorită flexibilităţii lor.

 

          În mod similar, cercetătorii din domeniul destul de noii ştiinţe a ciberneticii au descoperit că persoana cea mai puternică dintr-un grup dat este, fără excepţie, şi cea mai flexibilă în gândire. Individul care deţine cele mai multe puncte de vedere are şi cele mai multe soluţii şi, prin urmare, cea mai mare şansă de a controla rezultatul oricărei situaţii date.

 

          Arta de a-ţi schimba perspectiva negativă asupra lumii într-una optimistă nu constă în ignorarea problemelor, ci în faptul de a deţine suficientă flexibilitate în gândire pentru a alege un punct de vedere care să fie în avantajul, şi nu în detrimentul tău. Când lucrez cu copii care trebuie să treacă printr-o intervenţie chirurgicală, îi învăţ să privească totul ca pe un joc; pe adulţi, îi învăţ să-şi transforme teama în nerăbdare, iar amânarea recompensei în „momentul perfect ales de univers”.

 

 

          Nu există „eşec”

 

          Una dintre cele mai importante lecţii pe care le-am învăţat de la oamenii de succes cu care am lucrat de-a lungul anilor a fost acela că „eşecul” este o atitudine, nu un rezultat. Cu alte cuvinte, n-are nici o legătură cu rezultatele la care ajungi, ci cu perspectivă din care priveşti lucrurile.

 

          De ex., după ce încercase de 700 de ori fără succes să inventeze becul, Thomas Edison a fost întrebat de un reporter de la New York Times cum se simte un om care a eşuat de 700 de ori.

          Marele inventator i-a răspuns printr-un exemplu clasic de perspectiva optimistă:

 

          Nu am eşuat de 700 de ori. N-am eşuat nici măcar o dată. Am reuşit să demonstrez că cele 700 de metode nu funcţionează. Când voi elimina toate metodele care nu funcţionează, o voi descoperi pe cea care va funcţiona.

 

 

          O chestiune de perspectivă

 

          Una dintre cele mai puternice arme pe care le folosim în fiecare zi pentru a obţine perspective diferite este, în acelaşi timp, şi una foarte simplă: întrebările.

 

          De întrebările pe care le punem depind acurateţea percepţiilor noastre, precum şi succesele, plăcerea, furia, bucuria sau mirarea de care avem parte în fiecare zi. Unii oameni pe care i-am întâlnit sau cu care am lucrat nu mai pot ieşi dintr-o anumită situaţie sau suferă din cauză că îşi pun mereu aceleaşi întrebări cu nunanțe negative.

 

          Să luăm de ex. întrebarea: „De ce nu pot să rezolv această situaţie?”. Ea presupune că:

trebuie făcut ceva pentru a rezolva situaţia; tu nu poţi să o rezolvi;

          Ca să înţelegi întrebarea, mintea ta începe să caute în mod automat toate motivele pentru care „tu nu poţi face acel lucru”, indiferent de ce soluţii găseşti la problema respectivă. Indiferent de răspunsurile pe care le găseşti, tu accepţi premisa majoră a întrebării.

 

          În mod alternativ, închipuie-ţi că te întrebi: „Cum să rezolv acest lucru în cel mai uşor mod cu putinţă?”. Această întrebare presupune că:

această situaţie are o rezolvare; există mai multe căi prin care ai putea să o rezolvi; poate fi rezolvată într-un mod simplu;

Aceste presupuneri sau supoziţii funcţionează ca o busolă care caută soluţii pentru rezolvarea problemei.

 

          Întrebările te ajută să te concentrezi asupra esenţei problemelor şi vei avea doar de câştigat de pe urma concentrării. Dacă standardul tău de viaţă este unul scăzut, analizează-ţi întrebările pe care ţi le pui şi gândeşte-te cum să le reformulezi pentru a vedea lucrurile dintr-o perspectivă pozitivă.

 

          Iată câteva exemple de întrebări pe care ţi le pui în mod obişnuit, dar care nu te ajută cu nimic:

 

De ce toate astea mi se întâmplă numai mie? De ce nu mă plac? De ce nu pot să slăbesc?

Acum, pune-ţi o altă întrebare:

 

Cum pot să-mi pun această problemă, astfel încât să mă îndrepte către o direcţie pozitivă?

 

Hai să învăţăm cum ne pot ajuta aceste întrebări. Începe prin a-ţi pune întrebări care pleacă de la o premisă pozitivă, precum:

 

Care este cea mai elegantă metodă de a rezolva această problemă? La câte metode de rezolvare a acestei probleme mă pot gândi? Care este cea mai uşoară metodă de a mă opri din…?

Aceste întrebări îţi vor determina creierul să caute informaţii noi şi să te plaseze într-o stare de spirit nouă şi energică. Dacă nu eşti mulţumit de răspuns, schimbă întrebarea sau continuă să întrebi până când primeşti răspunsul care te mulţumeşte. Creierul tău va continua să caute pentru tine până când va găsi un răspuns satisfăcător.

 

 

Autor: Paul McKenna

O viață nouă în 7 zile - Paul Mckenna - Prima pagină

-Continuarea în articolul urmator-: „O nouă perspectivă asupra relațiilor interpersonale”