Aproape 932.000 de români sunt diagnosticați cu depresie

Aproximativ 5% din populația României suferă de o formă de tulburare depresivă (diagnosticată, aflată sub tratament ), arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății.1 Pe plan mondial, depresia afectează 322 de milioane de persoane.2 Altfel spus, echivalentul a 4, 4% din populația globală se confruntă cu această problemă de sănătate mintală care, trebuie conștientizată și controlată, prin îngrijire de specialitate. Numărul persoanelor cu depresie se află în creștere, în special în țările slab dezvoltate.

Din 2005 până în 2015, prevalența depresiei a crescut în lume cu 18, 4%.3

Depresia este mai răspândită în rândul femeilor decât în rândul bărbaților, afirmă specialiștii. Prevalența depresiei variază, pe plan global, și în funcție de vârstă - depășind 7, 5% în rândul femeilor care au între 55-74 de ani și situându-se peste 5, 5% în rândul bărbaților din aceeași categorie de vârstă.4 Depresia apare însă și la persoane tinere, inclusiv la copii și la adolescenți sub 15 ani, dar prevalența este mult mai scăzută, în cazul acestora.

Riscul de a suferi de depresie este amplificat de factori precum: sărăcia, lipsa unui loc de muncă, evenimente triste din viață, precum decesul unei persoane apropiate sau sfârșitul unei relații, boală fizică sau problemele asociate consumului de alcool sau de droguri, atrag atenția experții.

Ziua Mondială a Sănătății, marcată anual în 7 aprilie, de către Organizația Mondială a Sănătății, are ca temă, în acest an, depresia.

Motivația alegerii aceste teme constă în impactul major pe care depresia îl are asupra populației, afectând uneori exercitarea unor activități de zi cu zi și având în anumite situații consecințe devastatoare asupra relațiilor de familie, prietenie și chiar profesionale. În cele mai severe cazuri, depresia poate conduce la sinucidere, cea de-a doua cauză a mortalității în cazul tinerilor cu vârsta între 15-29 de ani, arată Organizația Mondială a Sănătății.5

Chiar dacă depresia poate fi tratată, ea reprezintă, încă, o povară personală, socială și economică majoră pentru sistemele de sănătate din întreaga lume, având în vedere că există o proporție mare a persoanelor care nu urmează un tratament, deși acesta este eficient și accesibil din punct de vedere financiar. Totuși, multe persoane subestimează importanța acestuia, iar la nivel mondial, mai puțin de 50% din populația afectată de depresie primește un tratament.6

Stigmatul social se asociază cu depresia, arată experții, acesta fiind un motiv în plus care scade aderența la tratament.

Conform specialiștilor, informarea constantă și programele de prevenție pot fi eficiente în reducerea ratei depresiei, alături de programele organizate la nivel de comunitate, în școli, astfel încât să transmită modele de gândire pozitivă, în rândul tinerilor, adolescenților și persoanelor care pot fi vulnerabile în fața depresiei.

Depresia apare în urma unor interacțiuni complexe dintre factori de ordin social, psihologic și biologic, arată specialiștii. Persoanele care au trecut prin experiențe traumatizante sau triste sunt predispunse la depresie. La rândul ei, depresia poate să agraveze o anumită stare sau situație personală de viață. În plus, depresia și sănătatea fizică se află în corelație, arată datele.7

Depresia este o boală care se tratează, la fel ca orice altă problemă de sănătate. De aceea, este esențială conștientizarea problemei și căutarea ajutorului de specialitate. Depresia poate fi abordată din timp și controlată, astfel că, specialiștii îi sfătuiesc pe toți cei care observă semnele depresiei să acționeze fără reținere și să se prezinte la medic. Totodată, se recomandă și evitarea deconectării de la activitățile de zi cu zi, hobby-uri, persoane apropiate și familie, păstrarea unor mese regulate și respectarea orelor necesare de somn, alături de integrarea activităților sportive în viață și evitarea alcoolului.

Semne precum tristețea prelungită, pierderea interesului față de activitățile preferate, inabilitatea de a duce la bun sfârșit atribuțiile de zi cu zi, observate de-a lungul unei perioade de cel puțin două săptămâni, pot să indice apariția depresiei, arată Organizația Mondială a Sănătății.8 Alte simptome ale depresiei includ: pierderea energiei, modificarea apetitului, putere redusă de concentrare, neliniște, incapacitatea de a lua decizii, sentimentul lipsei de valoare, lipsă de speranță și chiar gânduri suicidale.9

Ziua Mondială a Sănătății este marcată anual în 7 aprilie, pentru a celebra înființarea Organizației Mondiale a Sănătății și a atrage atenția asupra unor probleme stringente care afectează sănătatea globală.

Campanie derulată de către: Organizația Mondială a Sănătății - Biroul pentru România

Parteneri: Institutul Național de Sănătate Publică, Colegiul Medicilor din Municipiul București, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, Asociația Română de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesii Asociate, Societatea Națională de Medicina Familiei, Societatea Română de Pneumologie, Asociația de Podiatrie, Societatea de Neuropatie Diabetică, Asociația Română de Educație în Diabet

Parteneri media: Radio România Cultural, SănătateaTV.ro, Click pentru Femei, Ziarul de Iași, Ro Health Review, Viața Medicală, Doctorquinn.ro, ComunicateMedicale.ro, La-Psiholog.ro, Sănătatea Buzoiană, Info-Sănătate.ro, Jurnalul de Sănătate, SfatulPărinților.ro

Management campanie: Sănătatea Press Group, expertul tău în comunicare pe domeniul medical.

Info:

1, 2, 3, 4, 5http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/254610/1/WHO-MSD-MER-2017.2-eng.pdf?ua=1

6, 7, http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs369/en/

8, 9 http://www.who.int/campaigns/world-health-day/2017/handouts-depression/older-age/en/